Conferinţa de lansare

Conferinţa de lansare a „Raportului privind regimul juridic al insolvenţei şi protecţia drepturilor creditorilor/ debitorilor (ICR-ROSC) în România” a fost organizată la 27 mai la Palatul Parlamentului. Aceasta a fost concepută de echipa ICR în colaborare cu echipa Sector Privat şi Financiar din cadrul Biroului Băncii Mondiale din Bucureşti, Ministerul Justiţiei, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi Consorţiul pentru Codul insolvenţei.

Raportul ICR ROSC pentru România s-a finalizat recent şi a fost prezentat autorităţilor române în luna aprilie 2014. Multe dintre recomandările din ROSC au fost preluate într-o nouă lege a insolvenţei care a fost recent adoptată. În cadrul acestui proces, autorităţile române au beneficiat de suport şi asistenţă tehnică pe parcursul diverselor etape ale formulării noii legi şi al dezbaterilor care au avut loc.

Conferinţa de lansare a reunit diverse grupuri relevante de actori interesaţi din România, incluzând judecători, practicieni în insolvenţă, avocaţi, contabili, bancheri, precum şi reprezentanţi ai ministerelor relevante (în total circa 100 de participanţi). Conferinţa a început cu mesajele de întâmpinare ale Ministrului Justiţiei, ale Şefului Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor şi ale Preşedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, care au reamintit angajamentul autorităţilor române pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri prosper prin modernizarea infrastructurii juridice prin care sunt sprijinite firmele, şi au mulţumit Băncii Mondiale pentru suportul său şi asistenţa continuă prin experţi şi transfer de cunoştinţe. Elisabetta Capannelli, Directorul pe Ţară al Băncii Mondiale pentru România, a accentuat rolul esenţial şi impactul pe care rapoartele de evaluare le-au avut în România şi a subliniat câteva recomandări cheie ale Raportului ICR ROSC. Dr. Irit Mevorach a prezentat apoi concluziile şi recomandările din Raportul ICR ROSC, subliniind, de asemenea, domeniile cheie în care concluziile ROSC au fost încorporate deja, precum şi domeniile care necesită monitorizare în continuare.

Ulterior, în cadrul unei mese rotunde la care au participat reprezentanţi ai grupurilor interesate cheie – creditori, sistemul judecătoresc şi profesionişti în insolvenţă – s-au discutat aspecte ale raportului din diferite perspective. Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor a menţionat că Raportul ICR ROSC a reuşit să captureze practica prezentă în România. Acesta a subliniat apoi problemele cu care se confruntă creditorii care se ocupă de creanţe irecuperabile, dar şi faptul că băncile încep să aprecieze faptul că insolvenţa nu înseamnă neapărat sfârşitul posibilităţii de recuperare a creanţelor. Un judecător sindic a menţionat problemele cu care se confruntă judecătorii în insolvenţă în absenţa unor capacităţi şi resurse suficiente. Un reprezentant al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă a menţionat necesitatea de a îmbunătăţi pregătirea administratorilor în ştiinţe economice şi administrarea afacerilor, în special având în vedere accentul mai mare pus pe restructurare. Grupului de experţi i s-a alăturat apoi echipa ICR pentru o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

A doua parte a conferinţei a pus accentul pe noua lege a insolvenţei şi pe probleme cheie în implementarea acesteia. Procesul ce duce la reformă şi ţelurile cheie ale acestuia au fost prezentate şi discutate de un grup de experţi cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi ai Consorţiului pentru Codul insolvenţei. În luările lor de cuvânt, experţii au subliniat suportul inestimabil pe care l-au primit de la Banca Mondială pe parcursul procesului ce duce la reformă, în special având în vedere dezbaterile intense care au avut loc şi după cum a fost necesar adesea pentru a se ajunge la înţelegeri între interese contradictorii. Leif Clark a condus apoi o discuţie cu privire la probleme cheie în restructurări şi redresări. S-a subliniat faptul că noua lege, care include într-un singur cod procedurile de insolvenţă şi pre-insolvenţă, este acum mai modernă şi în mare măsură compatibilă cu standardele internaţionale, totuşi lipsa unei culturi a negocierii şi salvării ridică întrebarea dacă procedurile de restructurare vor fi utilizate în practică, dacă vor fi asigurate noi finanţări, şi dacă participanţii cheie, inclusiv autorităţile fiscale, vor lua parte la acest proces. În prezentarea finală, realizată de Irit Mevorach, Consilier Principal al Iniţiativei Băncii Mondiale privind regimul insolvenţei şi protecţia drepturilor creditorilor/debitorilor, s-au urmărit evoluţiile internaţionale recente şi în curs în domenii legate de obligaţiile directorilor, grupurile de întreprinderi şi insolvenţa internaţională. Scopul a fost de a spori gradul de conştientizare a evoluţiei standardelor internaţionale, de a sublinia relevanţa acestor noi evoluţii faţă de cadrul insolvenţei în România şi de a încuraja autorităţile atât să monitorizeze cât şi să participe activ la configurarea standardelor internaţionale.

Pregătirea judiciară

În cadrul pregătirii judiciare organizate la 28 mai s-a făcut inventarul concluziilor şi recomandărilor ROSC precum şi al viitoarelor evoluţii în noua lege a insolvenţei.

Conferinţa a fost concepută de echipa ICR în colaborare cu echipa Sector Privat şi Financiar din cadrul Băncii Mondiale, Ministerul Justiţiei, Consorţiul pentru Codul insolvenţei la sediul din Bucureşti al Price Waterhouse Coopers (PwC). Seminarul a vizat dezvoltarea capacităţii sistemului judecătoresc în vederea creşterii capacităţii de a face faţă complexităţii cazurilor de insolvenţă şi în vederea gestionării mai eficiente şi cu mai mare încredere a procedurilor de restructurare.

Programul a inclus sesiuni cu privire la trei aspecte cheie:

• Probleme pentru judecători conform noii legi a insolvenţei (sesiune condusă de Leif Clark, echipa ICR).
• Principii economice aplicabile procedurilor de insolvenţă (sesiune condusă de Cristian Ravasila PwC, România şi Prof. Radu Bufan, Universitatea de Vest).
• Aptitudini şi tehnici de management al cazurilor (sesiune condusă de Dr. Diana Ungureanu, România).

Sesiunile au generat discuţii şi dezbateri animate şi extrem de relevante în rândul judecătorilor.