OPINIE

Moldova are nevoie de maturitate instituțională pentru a reduce sărăcia

28 decembrie 2016


Alex Kremer Osservatorio balcani e caucaso

Moldova este o  ţară cu venituri mici și medii, deseori clasificată drept "cea mai săracă țară din Europa". În general, nivelul sărăciei este mai mare în rândul populației rurale și în mod particular, în zonele sudice și centrale ale țării. Această situație afectează atât familiile cu mulți copii cât și cele cu persoane în etate.

Cu toate acestea, există țări cu o rată a veniturilor mai mare (Georgia, Armenia, România), dar care au un nivel mai mare de sărăcie comparativ cu Moldova. În Moldova există o distribuire relativ egală, în principal datorită remitențelor. Remitențele joacă un rol determinant în economia Moldovei și vizează cele mai sărace familii, care sunt nevoite să plece să lucreze în străinătate.

Din această cauză, veniturile celor mai sărace pături sociale din Moldova cresc mai repede decât media generală. Astfel, s-a înregistrat un progres semnificativ în reducerea sărăciei. Este important de a accentua faptul că această creștere vertiginoasă se bazează pe factori nedurabili.


Image

Alex Kremer, World Bank Country Manager for Moldova (left) giving an interview to the OBC journalist

World Bank

Pe de o parte, creșterea remitențelor nu poate continua la nesfârșit. În primul rând, pe termen lung, numărul oamenilor plecați peste hotare se va micșpora, iar în al doilea rând, muncitorii din străinătate au tendința de a pierde treptat legătura cu cei ramași acasă.

Drept consecință, remitențele sunt în scădere și în viitorul apropiat, acestea vor scădea și mai mult. Pe de altă parte, distribuirea pensiilor – un alt factor important de  reducere a sărăciei în Moldova -  se va micșora de acum înainte, deoarece există o insuficiență de bani: noi am estimat că în cazul în care sistemul de pensii nu va reforma rata de pensionare (care reprezintă 47% din venitul unui angajat, iar acum este de aproximativ 27%), către anul 2040 aceasta va suporta doar 14% din venitul unui salariat.

Unicul scenariu favorabil pentru Moldova este ca atât investitorii privați interni și cât și cei externi să sporească cererea pentru forța de muncă internă, să mărească salariile și să aducă acasă oamenii din diasporă. Acest lucru se va întâmpla numai în cazul în care Moldova va putea aborda fenomenul corupției și va spori încrederea în statul de drept.

Aproape toate beneficiile ce le va obține Moldova din Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, vor fi rezultatul reformelor pe care țara le va implementa, astfel îmbunătățind climatul de investiții. Integrarea economică cu Rusia și Uniunea Vamală Euroasiatică pe de o parte, și UE, pe de altă parte, nu reprezintă o contradicție. Moldova ar trebui să facă comerț cu ambele părți, deoarece are produse competitive atât pentru piețele vestice și cât și cele estice. Moldova are ocazia să acționeze în calitate de intermediar între ele: datele statisticile sugerează că sectoare precum comerțul de tranzit și logistica sunt în creștere.

În ceea ce privește  oferirea ajutorului din partea statului pentru cele mai sărace categorii ale populației - o bună parte a PNB-ului Moldovei este direcționat către asistența socială. Acest lucru se datorează parțial dinamicii demografice: cei apți de muncă a plecat, iar populația în etate exercită o presiune tot mai mare asupra cheltuielilor de pensie. 

Image

În pofida acestui dezechilibru, cheltuielile Guvernului în domeniul asistenței sociale nu sunt foarte bine direcționate: o  parte din acestea sunt ceea ce noi numim "cheltuieli categoriale", ceea ce înseamnă că, deseori banii sunt destinați unor categorii sociale specifice și predeterminate, și nu celor care au nevoie cel mai mult de ei. Aceasta este o urmare a sistemului sovietic și a influenței grupurilor de interes, care doresc să păstreze distribuțiile așa cum sunt.  Acest lucru face dificil transferul de bani de la grupurile tradiționale, care sunt deseori organizate și vizibile din punct de vedere politic, către persoanele sărace care, dimpotrivă, sunt mai puțin organizate și nu sunt vizibile.

În concluzie, Moldova are o economie de tranziție, cu un fel de "sistem hibrid", în care s-au stabilit drepturi de proprietate privată, dar relația dintre stat și piață rămâne politizată. După obținerea  independenței s-au stabilit foarte rapid dreptul de proprietate privată și instituțiile de piață, cu privatizări în masă, dar reforma instituțiilor economice și juridice, necesară pentru susținerea unei economii de piață, este în stagnare.

Prin urmare, pentru consolidarea economiei de piată pe viitor, este nevoie de o maturitate instituțională.

Raportul nostru recent “Reducerea sărăciei și prosperitatea împărtășită în Moldova: progrese și perspective”, examinează mai în detalii reușitele Moldovei în ceea ce privește reducerea sărăciei și cresterea inclusivă pe parcursul ultimului deceniu, precum și provocările pentru viitor.

-------------------------------------

Acest interviu a fost publicat inițial de către „Osservatorio balcani e caucaso” in decembrie 2016: https://www.balcanicaucaso.org/aree/Moldavia/Abecedario-moldavo-P-come-POVERTA-176370


Contacte media
În Chisinau
Boris Ciobanu
tel : +373 22 262 242
bciobanu@worldbank.org

Api
Api