Banca Mondială în România

România a realizat progrese semnificative în ceea ce privește performanța economică și convergența cu Uniunea Europeană (UE), însă are nevoie de o creștere economică mai incluzivă și sustenabilă. Printre principalele obstacole în calea dezvoltării se numără disparitățile regionale, insuficienta dezvoltare instituțională, deficitul de forță de lucru calificată, declinul populației apte de muncă, precum și vulnerabilitatea la riscuri naturale și schimbări climatice. Politicile fiscale prociclice au stimulat consumul, contribuind la menținerea unor deficite gemene ridicate. Principala provocare pe termen scurt constă în gestionarea echilibrată a presiunilor fiscale și comerciale, concomitent cu abordarea problemelor persistente legate de incluziunea socială.

Creșterea economică a României a încetinit la 0,9% în anul 2024, ceea ce a condus la o temperare a ritmului de reducere a sărăciei, reflectând niveluri scăzute ale investițiilor private și un deficit comercial aflat în expansiune. Se așteaptă ca incertitudinile economice la nivel global să continue să afecteze atât creșterea economică, cât și procesul de reducere a sărăciei în anul 2025 și pe termen mediu. Presiunile asupra deficitului bugetar și a deficitului de cont curent rămân ridicate.

Ultima actualizare: 05 mai 2025

Cadrul de Parteneriat de Țară (CPT) al Grupului Banca Mondială cu România

Noul Cadru de Parteneriat de Țară (CPT) al Grupului Banca Mondială pentru anii fiscali 2025–2029, are ca scop promovarea prosperității și abordarea inegalităților într-o Românie locuibilă. Acesta este structurat în jurul a trei Rezultate la Nivel Înalt: (i) rezultate îmbunătățite pentru capitalul uman; (ii) locuri de muncă mai bune într-o economie mai competitivă, prin deblocarea capitalului privat; și (iii) reziliență sporită și tranziție verde accelerată, având ca temă transversală consolidarea instituțiilor publice pentru a deservi mai bine oamenii și afacerile.

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD)

Portofoliul curent. Portofoliul actual BIRD include 12 proiecte (angajamente nete de 3,25 miliarde dolari) în sectoare cheie: sănătate (cu cea mai mare pondere de 1,07 miliarde dolari), urmat de urban/reziliență (880 milioane dolari), macro/management fiscal (650 milioane dolari), competitivitate financiară și inovare (403 milioane dolari), guvernanță (176,79 milioane dolari), și mediu (63,6 milioane dolari).

Principalele activități de servicii de asistență tehnică și analiză (ASA) cuprind activități ASA de bază finanțate de Banca Mondială și activități cu finanțare externă (Servicii de Asistență tehnică rambursabile - RAS și fonduri fiduciare - TF). Un Raport privind locurile de muncă și creșterea economică, instrument de diagnostic menit să analizeze principalele constrângeri care privesc creșterea economică, să sprijine dialogul de politici publice cu guvernul și să informeze implicarea cu diferiți actori, va fi elaborat și finalizat în anul fiscal 2026. Scopul acestui raport este de a fundamenta politici care să stimuleze potențialul de creștere economică și crearea de locuri de muncă, în contextul unei populații în declin și al unei creșteri modeste a productivității.

Programul RAS, cuprinzând 20 de activități în curs de implementare (în valoare de 70,71 milioane dolari), împreună cu Programul de fonduri fiduciare, ce include 16 activități în curs de implementare (dintre care 13 finanțate de Uniunea Europeană), reprezintă o parte integrantă a Programului de Țară al Băncii Mondiale în România și contribuie la consolidarea capacității instituționale în domenii precum: guvernanță, administrație publică, management fiscal, abandon școlar timpuriu, managementul riscului de dezastru, dezvoltare umană (cadru de reglementare pentru locuințele sociale, platforma pentru incluziunea romilor, cartografierea sărăciei), mediu de afaceri, cadrul de reglementare din sectorul energetic și eficiență energetică.

Ca urmare a adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul RAS a fost extins pentru a sprijini reformele-cheie ale guvernului în domeniile pensiilor, salarizării publice, protecției sociale și fiscalității.

International Financial Corporation- Corporația Financiară Internațională (IFC)

 Începând din anul 1991, IFC a investit în România peste 7 miliarde dolari. IFC a contribuit la privatizări de referință în sectorul bancar, al utilităților și în sectorul imobiliar. În ultimii ani, IFC a consolidat cu succes sprijinul acordat băncilor sistemice pentru a dezvolta piața de finanțare pentru climă, inclusiv prin instrumente albastre, verzi și legate de sustenabilitate. Mai recent, tendințele de nearshoring, precum și tranziția verde au generat un impuls de a continua dezvoltarea unui program în domeniul producției / logisticii, sprijinind decarbonizarea industrială și economia circulară, conectivitatea și logistica verde.

IFC a fost profund implicată în sprijinirea modificărilor cadrului de parteneriat public-privat (PPP), care au fost recent aprobate după o perioadă lungă de timp. Anul fiscal 2024 a reprezentat un an record, cu investiții în valoare totală de 2,2 miliarde dolari, dintre care 1,6 miliarde dolari au fost mobilizate din surse externe.

Ultima actualizare: 05 mai 2025

Evoluţiile economice recente

Creșterea economică a României a încetinit la 0,9% în 2024. Consumul privat a rămas principalul motor al creșterii economice, fiind susținut de majorările salariale și ale pensiilor. Investițiile au înregistrat un declin, inversând creșterea de două cifre din 2023, pe fondul unor evoluții negative a elementelor de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) și lucrări de construcții noi, precum și al scăderii încrederii mediului de afaceri în sectorul construcțiilor. Deficitul comercial s-a agravat, ca urmare a creșterii deficitului de bunuri și a reducerii excedentului din servicii.

Inflația anuală s-a moderat la 5,6% în anul 2024, determinând Banca Națională a României să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 6,5%, prin două reduceri consecutive de 25 de puncte de bază în lunile iulie și august 2024, pe fondul scăderii inflației de la 7,4% în ianuarie la 4,9% în iunie 2024. Cu toate acestea, rata dobânzii a rămas nemodificată ulterior, întrucât procesul de dezinflație a stagnat, fiind influențat de cererea puternică a gospodăriilor – reflectând majorările salariale și ale pensiilor din sectorul public – precum și de impactul secetei severe asupra componentei alimentare a indicelui prețurilor de consum.

Creditarea sectorului privat a accelerat în 2024, înregistrând o creștere anuală de 8,9%, față de 6,4% în 2023, susținută în principal de dinamica creditelor acordate gospodăriilor (care au crescut cu 9,3% față de anul anterior).

Perspectiva economică

Creșterea economică pe termen scurt va fi probabil afectată de incertitudinea crescută în ceea ce privește comerțul global, în principal prin deteriorarea poziției contului curent. Posibilele reduceri și întârzieri în investițiile private, determinate de incertitudine, pot de asemenea slăbi perspectivele de creștere. Cu toate acestea, consumul privat și investițiile finanțate din fonduri europene – în special în infrastructură – sunt preconizate să sprijine creșterea pe termen mediu. Producția industrială ar putea beneficia de un efect de bază favorabil, după doi ani consecutivi de declin. Aderarea completă la Spațiul Schengen, începând cu ianuarie 2025, va susține suplimentar transportul terestru și, într-o anumită măsură, exporturile.

Reducerea sărăciei este de așteptat să încetinească atât în 2025 cât și pe termen mediu, ca urmare a unei creșteri economice moderate, generate de incertitudinile privind comerțul global, de necesitatea consolidării fiscale și de provocările persistente de pe piața muncii. Reformele fiscale recente – precum modificările în sistemul de pensii – au făcut sistemul mai favorabil persoanelor vulnerabile și ușor mai redistributiv, însă există în continuare potențial pentru consolidarea echității politicilor fiscale, printr-un mix echilibrat de măsuri privind veniturile și cheltuielile.

Ultima actualizare: 05 mai 2025