Banca Mondială în România

România a atins o creștere și un nivel de prosperitate impresionante în ultimele două decenii. Cu toate acestea, șocurile induse de pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina au scos în evidență vulnerabilități structurale din economie. Printre acestea se numără sărăcia persistentă și disparitățile în ceea ce privește oportunitățile economice între regiuni și între zonele urbane și cele rurale, rigiditățile structurale ale piețelor bunurilor și forței de muncă, deficiențele politicii fiscale și constrângerile instituționale semnificative care împiedică utilizarea eficientă a resurselor.

Economia României a avut rezultate mai bune decât preconizate în prima jumătate a anului 2022, înregistrând o creștere a PIB-ului real de 5,7%, în ciuda unei creșteri semnificative a inflației și a incertitudinii crescute din cauza războiului din Ucraina. Deficitul bugetar a rămas ridicat în 2021, la 7,1%, și ar putea atinge un nivel apropiat de 6.6% în 2022, în contextul presiunilor fiscale persistente. Având în vedere spațiul fiscal limitat al României, absorbția maximă a fondurilor disponibile în cadrul financiar multianual al UE și Next Generation EU va fi crucială pentru o redresare durabilă.

Ultima actualizare: 12 octombrie 2022

Prin intermediul Cadrului de Parteneriat de Țară (CPT) pentru 2019-2023, Banca Mondială sprijină eforturile României de a accelera reformele structurale și convergența cu UE printr-o creștere robustă, durabilă și echitabilă și printr-o competitivitate sporită.

Implicarea în exercițiul financiar 2019-2023 are un obiectiv general de consolidare a instituțiilor României și vizează promovarea reducerii sărăciei și a prosperității comune prin intermediul a trei piloni: (i) egalitatea de șanse pentru toți; (ii) creșterea și competitivitatea sectorului privat; și (iii) rezistența la șocuri.

Evaluarea performanței și a învățării a condus la mici ajustări ale CPT pentru a reflecta provocările pandemiei de COVID-19 și, de asemenea, a reconfirmat cadrul strategic pentru angajament. Diagnosticul Sistematică de Țară este în curs de pregătire pentru a informa viitorul CPT după anul 2023.

Banca se angajează în România prin întregul set de instrumente: împrumuturi pentru investiții, împrumuturi pentru politici de dezvoltare, servicii de consultanță și analiză (SCA), activități legate de fondul fiduciar și servicii de consultanță rambursabile (SCR).

ANGAJAMENT-CHEIE

BIRD

Programul pentru România utilizează întregul set de instrumente bancare și constă în 10 proiecte (2,28 miliarde USD) și 52 de servicii de asistență tehnică și analiză (ASA), dintre care 8 sunt activități prin fonduri fiduciare finanțate de UE (5,66 milioane USD), iar alte 39 de sarcini corespund unui număr de 33 de acorduri privind serviciile de asistență tehnică rambursabile (RAS) în curs de implementare (116,49 milioane USD), 3 RAS și 1 fond fiduciar finanțat de UE (trust funds) sunt activități în curs de pregătire și 1 ASA finanțat de Bancă.

Programul RAS sprijină: îmbunătățirea planificării strategice, elaborarea de politici bazate pe dovezi, protecția persoanelor vulnerabile, gestionarea riscurilor de dezastre, regenerarea urbană, dezvoltarea umană și consolidarea capacității de monitorizare și evaluare și un set tot mai mare de activități care sprijină consolidarea capacității Guvernului în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru reforme (pensii, salarii publice, asistență socială, educație, apă, funcții ale administrației centrale). Asistența tehnică finanțată de Comisia Europeană prin intermediul Fondurilor fiduciare acoperă abandonul școlar, reforma administrației publice și gestionarea riscului de inundații.

Corporația Financiară Internațională

La date de 30.09.2022, portofoliul restant se ridica la 1,24 miliarde dolari americani, din care 60% reprezintă investiții în instituții financiare, iar 40% în sectorul real. De la începutul operațiunilor în România în 1991, CFI a investit aproximativ 4 miliarde USD, inclusiv peste 750 milioane USD în peste 120 de proiecte.

În exercițiul financiar pe 2022, angajamentele CFI au totalizat 458 de milioane USD, în timp ce volumul pentru exercițiul financiar pe 2023 este, de asemenea, ridicat. În sectorul financiar, CFI își menține angajamentul strategic de a sprijini dezvoltarea piețelor de capital și acordarea de împrumuturi IMM-urilor prin intermediul societăților de leasing și al băncilor. În sectorul real, CFI va continua să exploreze noi oportunități de investiții în sectorul agroalimentar și în dezvoltarea lanțurilor valorice, a industriei prelucrătoare și a sectorului imobiliar, pentru a consolida productivitatea, creșterea regională, pentru a spori investițiile străine directe și competitivitatea și pentru a consolida practicile de sustenabilitate din toate sectoarele.

CFI se angajează ferm să contribuie la atragerea de investiții private suplimentare în operațiuni legate de infrastructură. La cerere, CFI este pregătită să contribuie la consolidarea durabilă a infrastructurii energetice și de conectivitate și va continua să exploreze noi oportunități de parteneriat public-privat în sistemul de sănătate, atât la nivel municipal, cât și la nivel național.

Ultima actualizare: 12 octombrie 2022

Evoluţiile economice recente

Economia României a înregistrat rezultate mai bune decât cele preconizate, marcând o creștere de 5,7% în prima jumătate a anului 2022. Creșterea a fost susținută de un consum privat puternic (în creștere cu 7,5 procente față de anul precedent) beneficiind de eliminarea treptată a restricțiilor COVID-19, salarii mai ridicate și scăderea șomajului. Investițiile au arătat semne de revenire (în creștere cu 2,4 procente față de anul precedent), stimulate de noi lucrări de construcții. Consumul privat crescut și șocul asupra balanței bunurilor au dus la adâncirea deficitului comercial de bunuri. Pe categorii de resurse, creșterea a fost condusă de sectorul TIC (în creștere cu 24,1% față de anul precedent), beneficiind de pe urma adoptării tehnologiilor digitale de către întreprinderi.
Rata anuală a inflației a fost de 15,9% în septembrie 2022, în contextul creșterii semnificative a prețurilor la energie electrică, gaze și încălzire centralizată (în creștere cu 41,4%). Presiunile inflaționiste au determinat Banca Națională a României să majoreze treptat rata de politică monetară până la 6,25% la începutul lunii octombrie 2022. Creșterea prețurilor la alimente și energie afectează în mod disproporționat gospodăriile sărace și vulnerabile, în ciuda plafonării prețurilor la gaz și energie electrică, până la 31 august 2023, pentru gospodăriile cu un consum mediu lunar mai scăzut.
Deficitul bugetar a scăzut la 3% din PIB în primele nouă luni ale anului 2022, cu 0.7 puncte procentuale mai mic față de aceeași perioadă a anului 2021, dar presiunile fiscale rămân semnificative, deoarece cheltuielile recurente și subvențiile la energie ar putea crește deficitul în acest an.

Perspectiva economică

Creșterea economică a României va rămâne ridicată în 2022, proiecțiile fiind impactate de o incertitudine semnificativă. O încetinire globală și o posibilă recesiune a principalilor parteneri comerciali ar putea avea un impact asupra creșterii României în 2023. Perspectivele de creștere depind de mai mulți factori, inclusiv de alte posibile valuri de COVID-19, de dinamica inflației, în special în ceea ce privește prețurile la energie și alimente, precum și de războiul din Ucraina și de impactul acestuia asupra economiei europene, în care România este puternic integrată. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esențială pentru un proces de redresare durabilă, ecologică și favorabilă incluziunii.
Se preconizează că redresarea economică va reduce treptat sărăcia. Se preconizează, de asemenea, că sărăcia va scădea la nivelul de dinaintea crizei până în 2024. Un război prelungit în Ucraina ar putea slăbi în mod semnificativ creșterea economică și ar putea duce la o creștere a sărăciei pe termen scurt.
Pe termen mediu, deficitele fiscale vor rămâne ridicate. Fondurile considerabile alocate de UE ar trebui să contribuie la atenuarea presiunilor fiscale generate de război și de creșterea prețurilor la energie și alimente. Eforturile de consolidare fiscală rămân esențiale și ar trebui să abordeze deficitul structural semnificativ, care necesită reforme pentru a consolida mobilizarea veniturilor și a spori eficiența cheltuielilor.
 

Ultima actualizare: 12 octombrie 2022