România: Pe calea relansării printr-o gestionare macroeconomică prudentă

11 aprilie 2013



România a înregistrat un progres considerabil în ultimii 20 de ani prin înfiinţarea de instituţii compatibile cu economia de piaţă. Aderarea la Uniunea Europeană (UE) în 2007 a reprezentat o forţa determinantă pentru reformă, modernizare şi convergenţă cu standardele de viaţă din UE. Între 2000 şi 2008, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 26% la 47% din media UE, procentul celor înscrişi în cadrul învăţământului liceal a crescut de la 12% la 23%, iar volumul mare de investiţii străine directe (ISD) a dus la o creştere a cererilor privind consumul şi la o consolidare a industriilor importante.

Provocarea

România şi-a revenit destul de repede după criza financiară globală din perioada 2008 – 2009, datorită unui program destul de drastic de austeritate fiscală şi a gestionării prevăzătoare la nivel macroeconomic. Criza a generat măsuri necesare pe termen lung, cu sprijin din partea instituţiilor financiare internaţionale în domeniul sănătăţii (eficientizarea internărilor şi îmbunătăţirea sistemului de achiziţionare a medicamentelor), educaţia (corectarea calificărilor inadecvate, îmbunătăţirea pregătirii în domeniul IT şi introducerea unei scheme de împrumut pentru învăţământul liceal), în cadrul sectorului financiar, a gestionării finanţelor publice, administraţiei publice, asigurărilor sociale (îmbunătăţirea sistemului public de pensii) şi a programelor de asistenţă socială (îmbunătăţirea direcționării ajutoarelor).

Previziunile României pentru ianuarie 2013 estimează o creştere concretă a procentului PIB-ului de la circa 0,6% în 2012 la 1,6% în 2013. Rata şomajului se situează la circa 7,2% încă din 2009. La sfârşitul lui 2011 inflaţia a scăzut la 3,1%, comparativ cu 7,9% cu un an înainte. Provocările pentru menţinerea creşterii cuprind următoarele măsuri: reducerea rolului statului în economie (revitalizarea întreprinderilor de stat ineficiente), menţinerea stabilităţii politice, soluţionarea incertitudinilor din zona euro şi a pieţelor de exporturi şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor UE.

Pe termen mediu, România trebuie să înregistreze o creştere economică constantă şi să îşi îmbunătăţească standardele de viaţă şi, în acelaşi timp, să îndeplinească obiectivele fiscale şi să continue reformele structurale şi modernizarea administraţiei publice.

Creşterea durabilă pe termen lung presupune ca România să adopte măsuri care să asigure conformitatea cu obiectivele financiare, să reducă arieratele şi să îmbunătăţească modalitatea de cheltuire a bugetului şi să întărească modul de colectare a taxelor; să înregistreze progrese în ceea ce priveşte calendarul reformei structurale, punând accentul pe promovarea investiţiilor în domeniul privat în sectorul energetic şi de transporturi; şi să asigure stabilitatea în continuare a sectorului financiar prin reglementări îmbunătăţite şi mai puţine împrumuturi neperformante.

Soluţia

Beneficiind de sprijinul acordurilor încheiate cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială, dezechilibrele interne şi externe au fost reduse în mod considerabil, iar deficitul fiscal a scăzut, treptat, la un procent preconizat de 2,2% din PIB în 2012 prin intermediul unui sistem de reducere a cheltuielilor şi de mărire a taxelor. Continuarea implementării unei politici stricte şi menţinerea unei rezerve în sectoarele fiscal, monetar şi financiar, pe fondul acordurilor încheiate cu instituţiile financiare internaţionale, va asigura protecţia împotriva riscurilor pentru stabilitate macroeconomică. Banca sprijină îmbunătăţirea livrării serviciilor în sectorul social prin împrumuturi tradiţionale pentru investiţii şi finanţări pe bază de rezultate în domeniul sănătăţii. Pe termen mediu, România trebuie să facă progrese cu agenda încă nefinalizată  a reformelor structurale, să crească eficienţa administraţiei publice şi performanţa în sectorul energetic şi de transporturi şi să se concentreze pe absorbţia fondurilor UE. La această situaţie se răspunde în prezent prin portofoliul curent de împrumuturi şi, începând din 2012, printr-un program în creştere de  servicii rambursate de consultanţă.


" Banca Mondială a fost unul dintre pilonii de bază care au ajutat la menţinerea stabilităţii economice în România "

Sebastian Vlădescu

Fost Ministru de Finanţe în 2010


Rezultate

  • Seria de împrumuturi pentru politici de dezvoltare (Development Policy Loan DPL) în perioada 2009 – 2011, în cadrul privind reforma elaborat de FMI şi CE, a cuprins un nou sistem de pensii, un nou sistem public de plăţi, reforme bugetare, reforma privind eficientizarea cheltuielilor în domeniul sănătăţii, eficientizarea sistemului de asistenţă socială şi reformele privind consolidarea sectorului financiar.
  • Progresul în domeniul reformei sectorului public este în grafic. În 2011, Banca a realizat analiza funcțională a 12 instituţii publice, care cuprinde o serie de recomandări cu caracter operaţional. Guvernul a transpus aceste recomandări în planuri concrete de acţiune, unele dintre acestea fiind în prezent implementate cu sprijinul echipei Băncii şi beneficiind de finanţare din fonduri UE.
  • În ceea ce priveşte creşterea şi competitivitatea, sprijinul Băncii nu este la fel de avansat, însă se pot menţiona o serie de realizări: 
    • îmbunătăţirea guvernanței şi rezistenţei în sectorul financiar; 
    • trecerea la finanţarea per-elev/student în domeniul învăţământului; 
    • accesul şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiei în 225 de comunităţi din mediul rural; 
    • diminuarea pericolelor și catastrofelor:
      • Sistemul de management informaţional pentru situaţii de urgenţă a fost implementat în 48 de locaţii, a fost elaborat un program de conştientizare şi educație, fiind implementat şi un program de asigurare în caz de catastrofă; 
      • s-a finalizat consolidarea seismică a peste 80 de clădiri publice, de realizările programului beneficiind un număr de 2,8 milioane de persoane; 
      • în prezent 266.000 de persoane şi 68.000 de gospodării sunt protejate împotriva inundaţiilor în 10 zone considerate vulnerabile;
      • au fost îndiguite circa 100 km de drumuri naţionale şi peste 110 km de drumuri judeţene, asigurându-se protecţia şcolilor, a bisericilor şi a centrelor de zi;
      • au fost reduse riscurile de accidente miniere atât pentru populaţie, cât şi pentru ecosistemul acvatic din România, iar pentru bazinele râurilor Tisa şi Dunărea s-au efectuat lucrări de remediere în şase zone; 
    • liberalizarea pieţei energiei; şi 
    • îndeplinirea directivelor UE în domeniul mediului.
  • În ceea ce priveşte incluziunea socială şi spaţială, reformele au contribuit la îmbunătăţirea obiectivelor (prin intermediul programelor de tipul Venit minim garantat) şi eficienţa cheltuielilor în sectorul social. În cadrul a 130 de aşezări unde trăieşte populaţie de etnie romă, peste 137.000 de locuitori au, în acest moment, acces la sistemul de canalizare, la apă curentă, la sistemul de drumuri şi beneficiază de energie electrică. În 19 comunităţi selectate unde trăieşte populaţie de etnie romă, 900 de copii beneficiază de programul de învăţământ preşcolar incluziv, fiind în mod oficial pregătiţi pentru a urma cursurile şcolare. La nivelul viabilităţii, integrităţii şi echităţii fiscale, sistemul public de pensii a fost întărit. Au fost descentralizate peste 370 de spitale, infrastructura medicală devine mai sustenabilă din punct de vedere fiscal şi tinde către eficienţă şi calitate, sistemul de clasificare a spitalelor devenind operaţional. În ceea ce priveşte asistenţa socială, s-a consolidat managementul performanţei, s-a îmbunătăţit echitatea, administraţia devine din ce în ce mai eficientă. Greşelile şi fraudele sunt mult reduse.


" Ele spun că de când noi am demarat cursurile bilingve pregătitoare pot sta de vorbă cu copiii din clasă, lucru care până acum nu era posibil "
Elena Stan

Elena Stan

Educatoare în Săruleşti


Contribuţia Băncii

În noiembrie 2012, România avea al doilea cel mai mare portofoliu la nivelul Europei şi Asiei Centrale (ECA), cu o valoare a fondurilor angajate şi nedistribuite de 2,089 miliarde de dolari americani în cadrul a nouă operaţiuni de împrumuturi active. O mare parte din sumă (86%) a fost angajată în cadrul a două mari operaţiuni noi în domeniul inovării: împrumutul de tip DPL (DDO)[1] de 1,333 miliarde dolari americani şi Proiectul de modernizare a sistemului de asistenţă socială bazat pe rezultate, în valoare de 0,497 miliarde dolari americani. Finanţarea nerambursabilă cuprinde 5,5 milioane dolari americani pentru proiectul Fondului Global de Mediu (GEF) în domeniul controlului, un proiect al Fondului Special de Carbon de reducere a emisiilor gazelor de seră, o finanţare nerambursabilă din partea Japoniei de 1,715 milioane dolari americani (pentru fondul de Dezvoltare a Politicii şi Resurselor Umane [PHRD]) pentru asigurarea de asistenţă tehnică Guvernului în cadrul programului de Îmbunătăţire a Elaborării Politicilor şi a Cadrului Instituţional pentru Persoanele cu Dizabilităţi, precum şi o finanţare nerambursabilă de 0,43 milioane dolari americani pentru Fondul de Dezvoltare Instituţională (IDF) în scopul de a monitoriza şi evalua modul de elaborare a politicilor.

Portofoliul activităţilor analitice şi de consultanţă (AAA) finanţate de Bancă în România pentru anii fiscali 2013 și 2014 cuprinde un Memorandum Economic de Ţară, o Monitorizare a satisfacției cetăţenilor, Politicile UE 2020 privind Productivitatea, Ocuparea forţei de muncă şi Îmbunătăţirea competenţelor, Raportul privind insolvenţa şi drepturile creditorilor şi o lucrare privind capacitatea instituţională a Biroului de recuperare a creanţelor. Portofoliul de servicii rambursabile de consultanţă (RAS) din România este, în acest moment, cel mai extins la nivelul Băncii. Beneficiind de finanţare UE, acesta are ca scop modernizarea administraţiei publice şi sprijinul pentru ca România să îşi poată mări capacitatea de absorbţie a fondurilor UE. Portofoliul activ constă în 19 RAS începând cu jumătatea anului fiscal 2013 în mai multe domenii: agricultură, educaţie, finanţe publice, transport, concurenţă, justiţie, investiţii publice şi dezvoltare regională. În cursul acestui an se preconizează că vor fi semnate alte zece RAS-uri.

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a investit 1,37 miliarde dolari americani în cadrul a 52 de proiecte, oferind un sprijin de aproximativ 3,3 miliarde dolari americani în domeniul investiţional de când a demarat operaţiunile în România, în 1990.

Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA) a garantat 13 proiecte în România; la sfârşitul anului fiscal 2010, suma brută prezentată de agenţie se ridica la 102 milioane dolari americani.

Parteneri

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) a menţinut relaţii de parteneriat cu alţi donatori, în special cu Comisia Europeană şi FMI. Această cooperare trilaterală a sprijinit eforturile făcute de Guvernul României pentru promovarea revitalizării economice, a creşterii durabile, a reformei administraţiei publice şi a standardelor de viaţă similare cu a celorlalte state membre UE. Totuși, sprijinul oferit de Banca Mondială a reuşit în primul rând datorită strânsei cooperări dintre Bancă şi Guvernul României. Coordonarea constructivă între CE şi Guvern a dus la semnarea unui memorandum de înţelegere între Guvern şi Bancă, cu scopul modernizării administraţiei publice şi a întăririi capacităţii României de a creşte absorbţia fondurilor UE. Activitatea Băncii este într-adevăr relevantă, dat fiind că oferă un aport Guvernului României în ceea ce priveşte pregătirea pentru următoarea perioadă de finanţare a UE. Alţi parteneri importanţi sunt Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în special pentru proiectele din domeniul transportului şi a infrastructurii.

Evoluţia ulterioară

BIRD va continua să ajute România în promovarea creşterii durabile, punând accent pe soluţiile pe termen mediu, cuprinzând aici (i) realizarea convergenţei UE; (ii) rezistenţa în faţa impactului crizei şi a unei posibile contagiuni euro; şi (iii) menţinerea macrostabilităţii pe termen mediu.

BIRD va continua să ofere sprijin printr-o serie de împrumuturi investiţionale şi asistenţă tehnică, care să vină în completarea fondurilor UE şi care să ducă la creşterea absorbţiei fondurilor structurale UE. Programul FMI/UE/Banca Mondială şi împrumutul de tip DPL (DDO) va duce la o amortizare împotriva şocurilor pentru economia României.

Abordarea Băncii prin intermediul Strategiei Parteneriatului de Ţară (CPS) (2009 – 2013) are ca scop sprijinirea reformei administraţiei publice şi o creştere mai durabilă în România pentru prevenirea crizelor viitoare. Analiza funcțională a celor 12 ministere a ajutat Guvernul să identifice reformele specifice pentru consolidarea administraţiei publice. Procesul de macrostabilizare a fost suplimentat prin îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială care au avut ca obiective gospodăriile cu veniturile cele mai scăzute, persoanele cu dizabilităţi şi familiile cu copii. La jumătatea perioadei, Banca a început să ajute Guvernul să implementeze reformele publice prin Modernizarea Programului în domeniul Administraţiei şi creşterea absorbţiei fondurilor UE, realizând proiecte în sectorul social şi al administraţiei fiscale, sprijinind programul de emisiuni externe printr-un împrumut DDO, ducând mai departe discuţiile cu privire la extindere către o serie de politici în acest domeniu şi promovând dezvoltarea sectorului privat cu ajutorul IFC. Prin această activitate, Banca speră să ajute populaţia din România să beneficieze de statutul de membru UE al țării şi să se bucure de o viaţă similară cu a vecinilor din UE.


" Înainte îmi lua trei ore; acum le pot spăla în treizeci de minute, după care merg acasă şi stau cu copiii "

Simona Persida Negru

De etnie romă, în vârstă de 22 de ani şi mamă a trei copii


Beneficiari

 „Înainte îmi lua trei ore; acum le pot spăla în treizeci de minute, după care merg acasă şi stau cu copiii”, spune Simona Persida Negru, de etnie romă, în vârstă de 22 de ani şi mamă a trei copii. Fântâna a fost construită după ce oamenii din Valea Corbului au cerut municipalităţii locale să monteze o conductă care să direcţioneze apa de izvor printr-un jgheab către centrul satului. – finanţare nerambursabilă oferită de Fondul de Dezvoltare Socială din Japonia.

Mulţi copii de etnie romă au mers în clasa întâi fără a cunoaşte limba română, lucru care le-a încetinit formarea educaţională. Lecțiile pregătitoare pentru școală, care au început în 2010 la grădiniţele din România, îşi demonstrează eficiență, spun învăţătoarele de clasa întâi. „Ele spun că de când noi am demarat cursurile bilingve pregătitoare pot sta de vorbă cu copiii din clasă, lucru care până acum nu era posibil,” spune Elena Stan, educatoare în Săruleşti. – Proiectul de incluziune socială

„Clădirea este consolidată pentru a face faţă unui cutremur de 8 grade pe scara Richter”, afirmă Liviu Cismaşu, care supervizează lucrările de consolidare a Primăriei Bucureşti. Această clădire şi multe altele din România, 40 în total, beneficiază de protecţie datorită proiectului Managementul riscurilor multiple şi pregătirea în caz de urgenţă, cu sprijinul Băncii Mondiale.

„Banca Mondială a fost unul dintre pilonii de bază care au ajutat la menţinerea stabilităţii economice în România”, spune Sebastian Vlădescu, fost Ministru de Finanţe în 2010. „Banca este un partener de dialog priceput şi corect, care a găsit soluţii concrete pentru fiecare dintre guvernele noastre. Împreună am reuşit să stabilim un scop foarte clar: transformarea obiectivelor României într-o creştere măsurabilă”. 

Cuvinte cheie  

Macroeconomie, criză financiară, creştere durabilă, creştere inclusivă, protecţie socială, asistenţă socială, limitarea cheltuielilor, performanţă fiscală, măsuri de protecţie financiară, reformă structurală, reformă administrativă, administraţie publică, fonduri structurale, fonduri UE, servicii rambursabile de consultanţă, asistenţă tehnică, tratatul fiscal compact, Uniunea Economică şi Monetară, energie, înreprinderi de stat, stabilitate fiscală, sănătate, sănătate maternă, dezvoltare durabilă, agricultură, dezvoltare rurală, integrare europeană, convergenţa UE, coeziune socială, competitivitate, protecţia mediului, schimbări climatice, infrastructură, dezvoltare umană, asigurarea sănătăţii, infrastructura de sănătate, coplata, evaluarea tehnologiei medicale, Europa în 2020, elaborarea politicilor de împrumut, educaţia pentru preşcolari, incluziunea socială, economia bazată pe cunoaştere, educaţia, educaţia superioară, sărăcia şi protecţia socială, sectorul public, sistemul public de pensii, reforma sectorului public, administrare, dezvoltare instituţională, dezvoltarea sectorului privat, concurenţă, mediul de afaceri, cercetare, cercetare şi dezvoltare, inovaţie. 


Image
226 000
people and 68,000 households are protected against floods in 10 vulnerable areas;
Sursa »


SCHEMA PROIECTULUI




Welcome