O viziune pentru dezvoltare: noua strategie de parteneriat de ţară pentru România

Reducerea sărăciei şi prosperitatea împărtășită sunt obiectivele primordiale care ghidează activităţile Grupului Banca Mondială.  Aceste două ţeluri au pus fundaţia pentru ultima Strategie de Parteneriat de Ţară (CPS) pentru România, care acoperă următorii patru ani ai angajamentului Grupului Banca Mondială în România. Această nouă CPS integrează propriile obiective de dezvoltare ale ţării şi pune accentul pe domenii cheie ale angajamentului, în care Grupul Băncii poate sprijini Guvernul pentru realizarea celor mai importante necesităţi ale ţării.

„România a evoluat de la 25% din venitul pe cap de locuitor la nivelul Uniunii Europene la 50%”, afirmă Mamta Murthi, Director pentru Ţările Baltice şi Europa Centrală. „Aceasta este o realizare semnificativă în convergenţa cu nivelurile de venit ale UE, totuşi sunt necesare o mai mare creştere economică şi o mai mare convergenţă din moment ce România încă deţine cea mai ridicată rată a sărăciei din UE.”

Fundamental pentru crearea acestei ultime CPS a fost procesul de consultări generale care a urmărit consmenarea opniilor de la o varietate amplă de părţi interesate, inclusiv oficiali români, organizaţii ale societăţii civile, membri ai mediului academic şi reprezentanţi ai sectorului privat. În mod colectiv, aceste voci au contribuit la modelarea domeniilor prioritare ale angajamentului în virtutea CPS în următorii patru ani.

Consultări regionale au avut loc în Timişoara, Cluj, Iaşi şi Constanţa şi au inclus discuţii cu oficiali municipali, membri de top ai sectorului privat, membri ai mediului academic şi alte autorităţi locale şi regionale. Discuţii s-au purtat şi cu beneficiari ai proiectelor anterioare şi curente ale Grupului Banca Mondială pentru a afla mai multe despre provocările curente, domeniile de îmbunătăţit şi eventuale domenii noi pentru un angajament viitor.

„Societatea noastră are 3.600 de angajaţi astăzi şi intenţionăm să creştem acest număr. Această creştere depinde în mare măsură de mediul economic din România”, a declarat Marius Georgescu, Director de Vânzări la Hewlett-Packard în România.

CPS a încorporat, de asemenea, concluziile unui sondaj la nivel de ţară şi ale unui exerciţiu de knowledge mapping, derulate în 2013, adresat actorilor familizarizați cu operaţiunile Grupului Băncii în România. Rezultatele au fost de asemenea integrate în CPS.

Trei domenii prioritare de angajament au reieşit pentru noua strategie a Grupului Băncii: guvernanţa în sectorul public, locuri de muncă şi creştere economică, şi incluziunea socială. Strategia promovează crearea unui guvern modern la nivelul secolului 21 cu o funcţie publică eficientă şi o capacitate sporită de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană. Agenda privind locurile de muncă şi creşterea economică include concentrarea pe un mediu de afaceri îmbunătăţit în România, o mai bună guvernare a întreprinderilor de stat, precum şi încurajarea inovaţiilor şi tehnologiilor.

„Prioritatea constă acum în îmbunătăţirea calităţii finanțelor publice”, afirmă Elisabetta Capannelli, Manager pe Ţară al Băncii Mondiale pentru România. „Mai trebuie abordată şi o agendă nefinalizată privind mediul de afaceri. Ca răspuns la criză, procesul de reducere a gradului de îndatorare a dus la o reducere a creditării în sectorul privat,  și acum procesul trebuie inversat. De asemenea, România va trebui să abordeze tendinţele de îmbătrânire a populaţiei şi să se concentreze pe îmbunătăţirea competenţelor şi a rezultatelor pe piaţa muncii”, încheie doamna Capannelli.

În sfârşit, strategia recunoaşte că doar creşterea economică nu este suficientă pentru reducerea sărăciei. Un accent special se va pune pe împărtășirea prosperităţii cu cele mai vulnerabile segmente ale populaţiei ţării,  inclusiv cu populaţia romă, şi pe creşterea egalităţii de gen.

Inclus în această nouă CPS este și un angajament pentru Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), braţul Băncii Mondiale pentru sectorul privat, cât şi pentru Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA), agenţia Băncii Mondiale ce furnizează garanţii pentru asigurarea riscului politic. IFC va finanţa investiţiile în domeniul eficienţei energetice şi cel al schimbărilor climatice din ţară, precum şi investiţii sub-naţionale şi suport în sectorul bancar, agricultură şi infrastructură, în special energie şi transport. IFC se va concentra, de asemenea, pe linii de credit finanţate destinate afacerilor conduse de femei sau care implică majoritar femeile, precum şi finanţare sub-naţională pentru şcoli, grădiniţe şi protecţia copilului.

Deşi MIGA nu a fost activă în ultimul timp în România, aceasta explorează în prezent potenţialul pentru operaţiuni de garantare pe perioada CPS.

Alături de cei trei piloni de guvernanţă, locuri de muncă şi incluziune socială, această CPS se aliniază şi la agenda strategică mai amplă „Europa 2020” şi la recomandările specifice de ţară ale Uniunii Europene pentru România. În mod colectiv, aceste planuri au potenţialul de a plasa România în mod ferm pe calea către o creştere economică inteligentă, durabilă şi generală de care să beneficieze întreaga populaţie a ţării.