BRIEF

Moldova Actualizare Economică

01 noiembrie 2018


Image

Idei sumare
  • Prognozăm o creștere economică susținută, în medie de 4 procente în perioada 2018-2020, alimentată de remiteri și de creșterea consumului pe fundalul majorării salariilor.
  • În timp ce creșterea economică rămâne a fi impulsionată de consum, sunt necesare reforme structurale profunde pentru crearea noilor motoare de creștere economică.

Descarca Actualizarea Economica (format PDF) in limba Romana.


Evoluții Recente ale Economiei

Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 procente în prima jumătate a anului 2018, fiind determinată în mare parte de consumul privat și formarea de capital. Alimentat de inflația redusă și de creșterea puternică a remiterilor și salariilor, consumul a crescut cu 3,8% de la an la an (a/a). În pofida exporturilor robuste (+12,5%, a/a), susținute de recolta bună și de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea economică.

Susținută de noi investiții în mașini si utilaje, inclusiv în zonele libere și sectorul construcțiilor, formarea de capital fix brut a crescut cu 7,2%. Creșterea stocurilor a contribuit suplimentar cu 1,8 puncte procentuale (p.p.) la creșterea totală. Pe partea de producție, principalul impuls la creștere a fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, contribuind per ansamblu cu 1,6 p.p., urmat de industrie.

Din luna aprilie a anului curent, prețurile de consum s-au situat sub nivelul limitei inferioare a coridorului de țintire. În 2018, aprecierea leului moldovenesc, de rând cu presiunile inflaționiste externe mai slabe și scăderea prețurilor reglementate, au ca rezultat presiuni deflaționiste mai pronunțate. La finele lunii septembrie, prețurile de consum au crescut cu 2,4%, a/a. Banca Națională a menținut rata de bază la nivel de 6,5%, după o reducere considerabilă în 2017.

Cu toate acestea, intermedierea financiară rămâne a fi modestă și, în tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistența excesului de lichiditate. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluțiile favorabile ale cursului de schimb au permis creșterea rezervelor valutare, care depășesc în prezent 6 luni de importuri. 

În prima jumătate a anului 2018, deficitul de cont curent a crescut până la 9,8% din PIB, față de 5,9% în 2017, fiind determinat de creșterea mai puternică a importurilor. Grație veniturilor reinvestite, investițiile directe nete au constituit 2,5% din PIB, față de 1,6% la finele anului 2017. Creșterea remiterilor rămâne puternică (+14,8%, a/a).

Datoria externă continuă să fie principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent. Grație aprecierii leului moldovenesc și noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 p.p., constituind 62,1% din PIB.

În perioada ianuarie-septembrie 2018, determinate de creșterea robustă a economiei și de gradul sporit de ocupare a forței de muncă, veniturile publice au înregistrat o puternică creștere nominală (+11%, a/a). Rezultând într-un surplus fiscal de 0,9% din PIB. Cheltuielile curente în primele nouă luni ale anului 2018 au crescut rapid (+9,7%). Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în raport cu subvențiile și salariile.

Cheltuielile pentru active nefinanciare au crescut cu 10% a/a, în timp ce investițiile de capital au continuat să scadă (-4%, a/a). În prima jumătate a anului 2018, grație creșterii mai puternice, datoria publică și garantată public s-a redus cu 3,3 p.p. din PIB, față de sfârșitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.

Perspective pe Termen Mediu

În 2018, anticipăm o creștere de 4,8% datorată cererii interne puternice, care ulterior se va modera. Pe partea de cheltuieli, creșterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri și de creșterea salariilor, în special în sectorul public. Anticipăm că revitalizarea intrărilor valutare străine și îmbunătățirea situației în sectorul financiar și mediului de afaceri vor sprijini investițiile private și acumularea de stocuri.

Cererea internă robustă va determina o creștere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creșterii se va modera, constituind 3,5%, susținut de încrederea sporită a consumatorilor și a mediului de afaceri și de o normalizare continuă, deși lentă, a condițiilor financiare, care ne așteptăm să stimuleze creșterea investițiilor private după alegeri. Prognozăm că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.

În 2018, estimăm că creșterea puternică a veniturilor va compensa creșterea cheltuielilor publice. Influențate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanța veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare și de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va crește până la 2,7% în 2019 și se va modera după alegeri.

Pe măsură ce nivelul consumului și importurilor se consolideză, estimăm o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va rămâne sub nivelul mediei istorice grație revitalizării continue a influxurilor de valută străină. Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaționiste externe mai slabe și prețuri reglementate mai mici, presiunile inflaționiste vor fi moderate în 2018.

Pe termen mediu inflația va crește progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice și al ajustărilor așteptate la prețurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susținută de creșterea continuă a salariilor reale, remiteri și transferuri publice, estimăm o scădere a ratei sărăciei de 2.9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 și până la un nivel mai mic de 10% la finele anului 2020.

Perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistența externă mai mică și cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică și polarizarea politică continuă, pot constrânge investițiile străine și interne, care sunt necesare pentru creșterea productivității și a competitivității exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.

Condițiile climatice extreme pot afecta producția agricolă, rezultând în consecințe pentru creșterea economică. Creșterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali și potențialele schimbări în comerțul internațional și ale modelelor migraționiste ar putea submina exporturile și fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice și pot avea un impact negativ asupra asistenței externe, dacă nu vor fi remediate.

Eforturile autorităților de a susține îmbunătățiri semnificative în raport cu supremația legii, climatul investițional și al mediului de afaceri și calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri și la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care il au bunurile tranzacționale (tradables) în economie. Deși Indicele Capitalului Uman elaborat de Banca Mondială (http://wrld.bg/ebbY30mrsPi) pentru Moldova a crescut în ultimii ani, performanța țării este sub nivelul mediei regionale.

Temă Specială, anexă la această notă, analizează taxarea produselor din tutun în Moldova prin prisma impactului asupra sănătății și a mobilizării veniturilor.