BRIEF

Moldova Actualizare Economică

02 octombrie 2017


Image

Idei sumare
  • În 2017, datorită creșterii consumului privat și recoltei bune, estimăm o creștere a economiei cu 3,5%.
  • Consolidarea creșterii pe termen mediu va depinde de restructurarea sectorului financiar și energetic, și de eficiența finanțelor publice.
  • Odată cu apropierea alegerilor, evitarea tergiversărilor în implementarea reformelor pentru o guvernanță mai bună, va permite Moldovei să profite de avantajele unei creșteri solide.

Descarca Actualizarea Economica (Octombrie 2017) format PDF in limba Romana.

Evoluții Recente ale Economiei

În prima jumătate a anului 2017, PIB-ul real a crescut cu 2,8%, determinat în principal de consumul privat. Redresarea remiterilor, creșterea solidă a salariilor și indexarea pensiilor în 2016 au impulsionat creșterea consumului (+3,6%). În pofida creșterii robuste a exporturilor (+14,6%), datorată recoltei bune din 2016 și aprecierii importurile au crescut cu 13,9%, ca rezultat avem o contribuție negativă a exporturilor nete. Investițiile în mijloacele fixe și-au revenit după scăderea accentuată din 2016 și au înregistrat o creștere de 4,8%, a/a. Creșterea stocurilor a contribuit la creștere cu 2,3 p.p.. Pe partea de producție, cu o industrie stagnantă, principalul factor care a impulsionat creșterea a fost comerțul, în timp ce agricultura s-a diminuat cu 4,1%, a/a.

Rata inflației s-a situat deasupra coridorului de țintire din luna aprilie. În ciuda reducerii ratei de politică monetară cu 150 de puncte de bază până la 7,5%, intermedierea financiară este redusă. Aceasta din urmă, combinată cu o revenire a depozitelor, contribuie la menținerea lichidității excesive. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 40%. La finele lunii august, în special din cauza creșterii prețurilor administrative inflația s-a situat peste coridorul țintă pentru a cincea lună consecutiv. O rata de schimb flexibilă a permis creșterea rezervelor valutare, care depășesc acum 5,5 luni de importuri.

Datorită creșterii mai mari a importurilor decât a exporturilor, în prima jumătate a anului 2017, deficitul de cont curent a crescut până la 9,3% din PIB, de la 5.9% anul trecut. În special, grație veniturilor reinvestite, investițiile directe nete au ajuns la 2,2% din PIB, de la 1,6% la sfârșitul anului 2016. După scăderea din 2016, remiterile au crescut cu 10.5%. Datoria externă a rămas principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent. Datorită aprecierii leului, datoria externă a scăzut cu 5,7 puncte procentuale, până la aproape 92% din PIB.

În ian.-aug. 2017, veniturile și cheltuielile publice au înregistrat o creștere nominală de două cifre anual, generând un deficit fiscal de 0,4% din PIB. Compensând pentru nivelul redus al cheltuielilor din 2016 (datorat debursării întârziate a sprijinului bugetar extern), cheltuielile curente au crescut rapid. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la capitolul subvenții pentru agricultură și achiziții de bunuri și servicii. Cheltuielile pentru activele fixe au crescut cu 14,5%, a/a, în timp ce investițiile capitale au scăzut ușor. În prima jumătate a anului 2017, datorită creșterii mai mari a PIB, datoria publică și garanțiile au scăzut cu 4 pp. din PIB, comparativ cu 2016, ajungând la 40,1% din PIB.  

Perspective pe Termen Mediu

Estimăm o creștere a economiei în anul 2017 de 3,5%. Creșterea va fi susținută de o recoltă bună și un consum privat puternic pe fundalul remiterilor mai mari și creșterilor salariale din sectorul privat și public. În pofida evoluției favorabile a exporturilor, avînd la bază expansuinea semnificativă a importurilor, contribuția comerțului net la creșterea PIB va rămâne negativă. În 2017, pe fundalul unei asistențe externe mai mici din partea UE, deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 3% din PIB. Anticipăm că creșterea puternică a veniturilor publice vor compensa evoluția cheltuielilor publice. În cazul în care se va materializa sprijinul internațional suplimentar, ne așteptăm la o creștere mai accentuată a investițiilor publice. Considerăm că odata cu revitalizarea mijloacelor financiare externe și îmbunătățirea condițiilor de intermediere în sectorul financiar, împreună cu progresele de redresare a mediului de afaceri vor încuraja investițiile private. Creșterea reală a transferurilor publice și redresarea observată a remiterilor vor contribui la susținerea creșterii pe termen mediu. Prognozăm o creștere a PIB-ul real de 3,8% în 2018 și de 3,6% în 2019.  

Odată cu scăderea asistenței financiare din partea comunității internaționale, se așteaptă ca deficitul fiscal să crească, dar să rămână sub 2,5 la sută din PIB. Pe măsură ce consumul și importurile se consolidează, anticipăm ca deficitul de cont curent să crească treptat, dar să rămână sub media istorică datorită revitalizării influxurilor financiare externe. Considerăm că rata medie a inflației va rămâne în coridorul de țintă. În acest context, sprijinită de creșterea continuă a salariilor reale, remiterilor și transferurilor publice, estimăm că rata sărăciei măsurată conform ratei de 5,5 USD / zi la Paritatea Puterii de Cumpărare va scădea cu 3,2 p.p. în perioada 2016-2019.

Cele mai însemnate riscuri la scenariul de bază al prognozei derivă din încetinirea implementării reformelor necesare pentru sustenabilitatea creșterii economice. Inclusiv, reforme ce țin de restructurarea sistemului financiar și enegegetic, dar și eficiența finanțelor publice. Statul de drept slab și diverse interese ar putea în continuare stopa procesul de reformă. Alegerile parlamentare, programate în 2018, pot afecta, de asemenea, ritmul punerii în aplicare a agendei de reforme. Creșterea mai slabă decât cea preconizată a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova (Uniunea Europeană și Țările Comunității Statelor Independente) ar putea diminua în continuare creșterea economică. Consolidarea finanțelor publice prin creșterea eficienței cheltuielilor publice, inclusiv eliminarea scutirilor fiscale neproductive și îmbunătățirea mobilizării veniturilor, ar permite Moldovei să creeze spațiul fiscal necesar pentru cheltuielile sociale și de capital importante, și să stimuleze creșterea economică.

Îmbunătățirea guvernanței economice în sectorul financiar și cel real ar ajuta Moldova să își îmbunătățească rezultatele socio-economice (în special în educație, sănătate și infrastructură vitală) și să creeze o bază mai solidă pentru creștere. Eliminarea scutirilor fiscale care nu au o justificare clară rămâne una din reformele-cheie din domeniul finanțelor publice. Un subiect special care urmează să apară analizează scutirile de taxe, inclusiv la TVA, care reprezintă o sursă esențială de venituri.