Discursuri şi transcrieri

România: Conferința și seminarul pe tema „Piața obligațiunilor guvernamentale”

12 martie 2014


Elisabetta Capannelli Director de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria Bucharest, România

În forma pregătită pentru livrare

Introducere

  • Stimate domnule ministru Voinea, domnule secretar de stat Jiru, domnule<BNR>, stimați participanți, doamnelor și domnilor, bună dimineața!
  • Am marea plăcere de a vă ura bun venit tuturor la cea de a patra Conferință și la seminarul tehnic al Băncii Mondiale pe tema „Piața obligațiunilor guvernamentale”. Înainte de a începe, aș dori să adresez mulțumiri Ministerului Finanțelor Publice și Băncii Naționale a României pentru că au făcut posibilă reuniunea noastră de astăzi.
  • În fiecare an, Conferința pe tema „Piața obligațiunilor guvernamentale” oferă o imagine din interior a țării valoroasă pentru investitori cu privire la perspectivele și dificultățile cu care se confruntă piețele de obligațiuni în monedă locală.
  • Însă piața obligațiunilor este ancorată într-o economie națională, regională și internațională mult mai amplă și aș dori să încep cu anumite considerații referitoare la evoluțiile recente și la perspectivele economiei României, deoarece aceasta oferă un bun exemplu de condiții și dificultăți cu care se confruntă economiile emergente.
  • În acest context, voi aborda de asemenea rolul Băncii Mondiale în România și Strategia noastră.

Economia românească

  • În anul 2013, România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale PIB –ului din statele membre UE (3,5% din PIB), creștere care a fost determinată de o creștere semnificativă a exporturilor și de producția agricolă, compensând investițiile aflate în cădere și consumul intern redus.
  • Consolidarea fiscală se află pe calea cea bună. Cu un deficit al bugetului public de 2,5% din PIB la finele anului 2013, România se plasează cu mult sub media UE 28 de 3,5% și se încadrează în grupul minoritar al celor 11 state membre ale Uniunii Europene care nu sunt supuse în prezent procedurii de deficit excesiv a UE. 
  • Actualul deficit de cont s-a redus la -1,1% din PIB la finele anului 2013, de la -4,4% la finele anului 2012. În consecință, necesarul de creditare externă s-a redus iar datoria externă brută, atât cea privată cât și cea publică, se stabilizează la un nivel de aproximativ 96 miliarde euro sau 70% din PIB.
  • Se anticipează că datoria brută generală a Guvernului, care crescuse în mod semnificativ după anul 2009, va atinge punctul culminant în anul 2014, la un nivel de 39,3% din PIB, după care va începe să scadă. La finele anului 2013, rezervele oficiale ale Băncii Naționale reprezentau un procent confortabil de 167% din datoria externă pe termen scurt și echivalentul a 6,6 luni de importuri.
  • Cu o inflație la niveluri istorice reduse, Banca Națională a dispus de posibilitatea de a relaxa politica monetară în anul 2013 pentru a susține economia. Pe parcursul ultimilor doi ani, moneda românească a fost una dintre cel mai puțin instabile comparativ nu numai cu statele din regiune (cum ar fi Ungaria, Polonia și Republica Cehă) ci și cu economii emergente de mai mari dimensiuni (precum Brazilia, Turcia și Africa de Sud).
  • S-au înregistrat unele progrese în domeniul reformelor structurale prin, de exemplu, listarea cu succes a marilor utilități energetice (Romgaz și Nuclearelectrica) la Bursa de Valori din București, însă rămân a fi abordate numeroase reforme structurale importante.
  • Piețele financiare au remarcat performanța macroeconomică bună a economiei românești și, drept urmare, situația împrumuturilor suverane s-a îmbunătățit semnificativ. În cadrul Băncii Mondiale, considerăm că aceasta va rămâne favorabilă chiar și după ușoara creștere a costurilor de creditare de la sfârșitul lunii ianuarie 2014 datorată instabilității piețelor emergente. În cadrul strategiei de țară de extindere a termenului scadenței datoriei, România a testat piețele internaționale de obligațiuni cu o obligațiune în dolari SUA cu un termen de 30 de ani la un preț fixat pentru a se obține un randament de 6,258% în luna ianuarie a acestui an – aceasta fiind obligațiunea în dolari datată cu termenul cel mai mare din România.
  • Aș dori să subliniez faptul că toate aceste realizări, care implică ajustări dureroase dar necesare, au fost posibile printr-o remarcabilă continuitate în ceea ce privește menținerea cursului politicilor macroeconomice pe parcursul diferitelor guverne și coaliții politice care s-au succedat de-a lungul anilor și lunilor. Aceasta este o observație fundamentală care mă face în general să fiu optimistă cu privire la capacitatea României de a-și valorifica potențialul de dezvoltare pe termen mediu. 

În perspectivă – reformele trebuie să se adâncească

  • Însă succesul nu este garantat și continuă să persiste numeroase deficiențe.
  • Pentru a face față unui mediu internațional încă turbulent și incert, în afara consolidării situației sale macroeconomice, România ar trebui (i) să-și crească competitivitatea prin ameliorarea mediului de afaceri, (ii) să îmbunătățească funcționarea administrației publice și să-și utilizeze mai bine resursele umane și naturale și (iii) să se asigure că prosperitatea este împărtășită pe larg între toți cetățenii.
  • Pentru realizarea acestor lucruri, reformele trebuie continuate și adâncite până la punctul în care acestea devin relevante pentru viața oamenilor de rând.      
  • Criza a reliefat faptul că România își epuizase sursele de creștere pe care s-a bazat convergența cu nivelul veniturilor din UE în ultimul deceniu. Acestea au fost determinate de creditare, consumul intern și extinderea sectorului non-tranzacționabil (de exemplu, cel imobiliar).
  • În prezent, este necesară o schimbare a paradigmei de creștere a  României, pentru a asigura faptul că ieșirea din criză este durabilă și că țara este angajată pe o cale durabilă, a dezvoltării pe termen lung.
  • În acest sens, sunt necesare reforme structurale care să sporească eficiența pieței și să deblocheze competitivitatea agenților economici. Politicile care urmăresc îmbunătățirea regimului de intrare și ieșire, creșterea concurenței și îmbunătățirea funcționării piețelor de capital sunt esențiale.
  • Mediul de afaceri din România este mai puțin competitiv decât cel din alte state UE, acest aspect având un impact negativ asupra productivității. Pentru a da doar un exemplu, indicatorii Regulamentului privind piața produsului al OECD sugerează faptul că reglementările din România sunt printre cele mai restrictive din Uniunea Europeană în ceea ce privește concurența.
  • Pentru a compensa evoluția demografică nefavorabilă, țara trebuie să crească rata de participare la piața muncii – în prezent aceasta fiind una dintre cele mai scăzute din Europa – prin exploatarea resurselor de forță de muncă insuficient utilizate reprezentate de femei și minorități, inclusiv de populația de etnie romă.
  • Pentru ca acest lucru să fie posibil, sistemul de instruire și educație trebuie să fie reformat, serviciile de sănătate trebuie modernizate iar asistența socială trebuie extinsă și mai bine direcționată.

Rolul Băncii Mondiale în România

  • În calitate de partener „cu state vechi” al României, Banca Mondială va continua să conlucreze cu autoritățile în vederea elaborării și implementării reformelor adecvate.
  • Cadrul pentru cooperarea noastră viitoare este prezentat în noua noastră Strategie de parteneriat de țară, care acoperă perioada 2014-2018. Această Strategie este rezultatul unui demers analitic complex, care a inclus opinii și comentarii nu numai din partea oficialităților și instituțiilor guvernamentale ci și din partea autorităților locale, diferitelor asociații profesionale, ONG-urilor, reprezentanților mediului academic și a altor reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile. 
  • Împreună am identificat trei domenii în care Banca are un rol de îndeplinit și care necesită intervenție:
    • Administrația publică. Nu am nicio îndoială că un serviciu civil care funcționează bine reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltare și este cu atât mai important în contextul modelului european. Reformele din acest sector sunt în plină desfășurare în diferite domenii, începând de la reforma sistemului judiciar și până la guvernanța întreprinderilor de stat, modernizarea administrării fiscale sau sporirea eficienței guvernării locale. Acestea trebuie accelerate și extinse.
    • Locurile de muncă și creșterea. Aici cred că România trebuie să analizeze condițiile esențiale pentru creștere și să încurajeze mai convingător mediul de afaceri.
    • Incluziunea socială. Prosperitatea împărtășită nu este dezirabilă doar din punct de vedere moral ci constituie economie inteligentă. Toate politicile care conduc la formarea de competențe și la crearea de oportunități asigură mobilitatea forței de muncă, elimină barierele existente în ceea ce privește posibilitatea de a munci și care asigură protecție socială direcționată încurajează competitivitatea sectorului privat și constituie un ingredient vital al dezvoltării durabile.

Dezvoltarea pieței obligațiunilor guvernamentale

  • Dar permiteți-mi să readuc în atenție subiectul nostru de interes internațional de astăzi. Mai exact, dezvoltarea piețelor de obligațiuni guvernamentale în monedă locală în vederea finanțării investițiilor de afaceri și a infrastructurii – sectoarele care sprijină creșterea economică, generează locuri de muncă și scot populația din sărăcie.
  • România are o rată relativ ridicată a economiilor și investițiilor în contextul european și o primă prioritate este aceea de a reduce deșeurile și de a crește eficiența investițiilor naționale publice și private.
  • Însă, pentru susținerea unor rate ridicate de creștere și continuarea convergenței cu Uniunea Europeană, România are nevoie de capital suplimentar din străinătate. Fondurile europene structurale și de investiții (FESI) și fondurile de dezvoltare rurală reprezintă o sursă evidentă de capital care trebuie să fie utilizată, având în vedere faptul că României i se vor acorda aproape 40 miliarde euro pentru exercițiul bugetar 2014-2020.
  • Însă, chiar și în situația în care ar fi absorbite integral, aceste fonduri ar reprezenta doar aproximativ 4% din PIB și pot fi direcționate doar către anumite sectoare și proiecte, în concordanță cu strategiile prioritare ale  României și cu prioritățile și regulile UE.
  • Pentru stimularea creșterii, este nevoie de capital privat care să suplimenteze fondurile UE și pe cele ale României. România trebuie să depună eforturi mai mari pentru atragerea unui astfel de capital într-un mediu internațional din ce în ce mai competitiv.
  • Pledez în fața unor persoane deja convinse atunci când afirm că piețele financiare dețin un rol esențial în mobilizarea resurselor naționale și străine și că, în contextul de față, piața obligațiunilor guvernamentale asigură temelia piețelor de capital în ansamblu.
  • Tocmai în acest context reiterez faptul că Conferința de astăzi este importantă deoarece reunește reprezentanți ai ministerelor de finanțe, ai băncilor centrale și ai autorităților de reglementare în domeniul valorilor mobiliare din 20 de state cu economii emergente, investitori locali și globali, precum și alți participanți la piață care vor avea posibilitatea să discute tendințele, tematicile și posibilele obstacole care ar putea modela piețele locale de obligațiuni pe parcursul următorilor ani.   
  • Cu peste 80% din datoria publică finanțată prin instrumente de îndatorare în monedă locală, piețele emergente au depus eforturi pentru a îmbunătăți mecanismul de stabilire a prețurilor și transparența și de a stimula lichiditatea de pe propriile piețe locale de îndatorare. Piețele mai solide și mai lichide atrag mai multe fonduri, consolidează profilurile de îndatorare publică, creează valori de referință mai bune pentru stabilirea prețurilor și asigură o bază mai solidă pentru crearea de produse cu venit fix din sectorul privat.
  • În pofida climatului economic global dificil și a instabilității recente, se anticipează că piețele locale de obligațiuni vor continua să crească susținute de un portofoliu care se află în creștere de investitori instituționali locali în mai multe economii emergente și de o participare mai largă, pe termen mediu și lung, a investitorilor nerezidenți care continuă să investească insuficient în această categorie de active.
  • Programul Băncii Mondiale de Dezvoltare a Pieței Obligațiunilor Guvernamentale susține dezvoltarea piețelor de obligațiuni în monedă locală din aceste țări în vederea creșterii nivelului de investiții și a atragerii de noi investiții naționale și internaționale. Programul sprijină și stimulează reformele implementate la nivel de țară prin intermediul celor trei piloni interactivi ai săi, care includ programe specifice fiecărei țări, dialoguri între state și produse ale cunoașterii.
  • Programul de Dezvoltare a Pieței Obligațiunilor Guvernamentale din România, despre care veți auzi mai multe astăzi, constituie un exemplu excelent privind tipul de suport pe care îl poate oferi programul. 
    • Grupul Băncii Mondiale susține Ministerul Finanțelor Publice în ceea ce privește consolidarea practicilor sale privind îndatorarea publică și managementul financiar sub mai multe aspecte care pot îmbunătăți piața națională a obligațiunilor din România, printre care se numără un cadru de reglementare și operațional mai robust pentru managementul financiar și tranzacțiile de management al creanțelor, cartografierea modernizărilor infrastructurii de tranzacționare în vederea efectuării tranzacțiilor primare și secundare de către Trezoreria României, precum și dezvoltarea capacității personalului Trezoreriei României de a implementa managementul financiar activ și managementul creanțelor.
    • Desigur, succesele înregistrate până în prezent se datorează în mare parte parteneriatului pozitiv și productiv pe care îl avem în România în legătură cu desfășurarea acestor activități. 

Cuvânt de încheiere

  • Încă o dată, doresc să adresez mulțumiri colegilor noștri români pentru faptul că au găzduit această conferință și pentru că sunt un partener minunat al Programului Băncii Mondiale de Dezvoltare a Pieței Obligațiunilor Guvernamentale.
  • De asemenea, aș dori să vă mulțumesc tuturor pentru participare și pentru faptul că ați contribuit cu comentarii și experiențe valoroase, precum și personalului Băncii, care a depus eforturi pentru a face posibil acest eveniment.


Contacte media
În București
Daniel Kozak
tel : +4021 2010 388
dkozak@worldbank.org

Api
Api