România, ca multe alte state membre ale Uniunii Europene, explorează diverse oportunităţi menite să o ajute să-şi propulseze procesul de elaborare a politicilor publice bazate pe evidenţă către o zonă unde monitorizarea şi evaluarea sunt valorificate mai strategic şi unde se realizează inclusiv şi o evaluare a impactului. Pentru a maximiza impactul propriilor politici strategice implementate în diverse domenii şi pentru a valorifica şi extinde politicile care funcţionează şi pentru a le corecta pe cele nefuncţionale, este nevoie de un proces de elaborare a politicilor bazat şi mai mult pe evidenţă. Pe scurt, autorii politicilor publice au nevoie şi de o raportare bazată pe evidenţă, pentru a putea stabili dacă programele ating rezultatele solicitate.
Experienţa internaţională sugerează că agenda de evaluare a impactului beneficiază de aportul unui grup principal de persoane care poate oferi consultanţă autorilor de politici de rang superior, cu privire la detaliile legate de evaluarea impactului. Recenta analiză funcţională realizată la nivelul învăţământului de către o echipă a Băncii Mondiale în România în perioada 2010-11 a confirmat şi ea că monitorizarea şi evaluarea constituie provocări importante.
Pentru a face faţă acestor provocări, Biroul Băncii Mondiale din România a organizat un atelier de evaluare a impactului, intitulat “Evaluarea Impactului Programelor de Dezvoltare: de la promisiuni la realizări concrete” (“Evaluating the Impact of development programs: Turning Promises into Evidence”), realizat în colaborare de către echipele ECSHD (Unitatea pentru Sectorul Dezvoltare Umană - Europa şi Asia Centrală) şi HD Network (Reţeaua pentru Dezvoltare Umană). Obiectivul acestui seminar a fost acela de a construi o privire de ansamblu asupra evaluării impactului şi de furniza oportunităţi de învăţare nemijlocite, concrete, cu relevanţă directă pentru participanţii din sectorul învăţământului superior şi din sectorul social. Programul a inclus şi o prezentare a unor tehnici de evaluare a impactului de ultimă generaţie, pentru a se putea înţelege importanţa acestora pentru realizarea de politici publice şi pentru conceperea de programe, precum şi o înţelegere clară a modului în care se construieşte un lanţ de rezultate şi competenţe practice necesare pentru aplicarea tehnicilor de evaluare a impactului asupra propriilor lor proiecte. Paul Gertler, fost economist-șef al HD, în prezent profesor la Universitatea din California, Berkeley, Adam Ross, Economist, HDNCE, Joost de Laat, economist senior, din partea ECSH4, au făcut parte din echipa care a participat la eveniment şi care a fost coordonat de dna. Roberta Bassett, Task Team Leader, ECSH2, şi de dna. Mariana Moarcas, Senior Operations Officer, ECSH2.
Evenimentul a fost organizat în cadrul programului de asistenţă tehnică regională dedicat învăţământului superior, cu sprijinul Unităţii Executive de Finanţare a Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). La eveniment au participat 35 de reprezentanţi ai mai multor instituţii de învăţământ superior, precum şi omologi din sectorul protecţiei sociale.
Atelierul a fost foarte interactiv, activitatea desfăşurându-se şi prin împărţirea participanţilor în grupuri care au lucrat în cadrul unor sesiuni cu durate mai mici sau mai mari, incluzând şi o aplicaţie concretă a ceea ce s-a învăţat. În cadrul primelor două zile participanţii au primit informaţii privitoare la metodele de evaluare a impactului, precum şi la experienţe concrete legate de evaluările de impact de bună calitate care sunt necesare pentru proiectele proprii.
