Learn how the World Bank Group is helping countries with COVID-19 (coronavirus). Find Out

Discursuri şi transcrieri

Realizarea unei viziuni pentru o Românie prosperă în cadrul unei Europe pașnice

01 noiembrie 2016


Johannes Linn Aniversării a 25 de ani București, România

În forma pregătită pentru livrare

Johannes Linn este ex-Vicepreşedinte al Băncii Mondiale. În prezent este Cercetător Senior în cadrul Programului de Economie Globală şi Dezvoltare la Brookings Institution, Cercetător Resident Distins la Forumului Pieţelor Emergente (Emerging Markets Forum) şi Consilier Superior la Institutul pentru Rezultate în Dezvoltare (Results for Development Institute).

Bună dimineața, Excelențele Voastre, Domnule Președinte, Domnule Prim-ministru,

Doamnelor și Domnilor,

Este o plăcere și o onoare să mă aflu alături de dumneavoastră în această dimineață pentru a sărbători cea de-a 25-a aniversare a deschiderii biroului Băncii Mondiale în România.

Ultima mea vizită în România a avut loc cu aproximativ 15 ani în urmă. La acea dată efectuam o vizită de lucru în calitate de Vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. Călătoria a început în Zagreb, Croația. Am trecut prin Serbia, am tranzitat România și am încheiat călătoria în Bulgaria. Acea vizită a reprezentat o oportunitate foarte bună pentru mine de a vizita minunata dumneavoastră țară, de a învăța despre natura, istoria și cultura specifice acestui loc, de a cunoaște români din toate clasele sociale, și de a vizita multe dintre proiectele de dezvoltare pentru care Banca Mondială oferea suport la acea vreme.

Foarte multe lucruri s-au schimbat în România și în Europa de la acea vizită. Chiar mai multe s-au schimbat de când primul director de țară al Băncii Mondiale din România, Arntraud Hartmann, a deschis biroul Băncii în București în 1991.  Și totuși, mai multe lucruri s-au schimbat dacă privim mai departe de 1990, înainte de destrămarea Uniunii Sovietice și căderea comunismului în Europa Centrală și de Est.

Am copilărit în Bavaria în anii ce au urmat celui de-al doilea Război Mondial, perioadă în care Europa era divizată, iar pe harta agățată pe peretele clasei se putea observa  o pată de culoare roșie în partea de est a Cortinei de Fier. Lumea era împărțită în est și vest, iar amenințarea Războiului Rece se așternea greoi asupra vieților noastre. Mai târziu, în anii de studenție, am avut posibilitatea să călătoresc cu mașina de la Munchen trecând prin Iugoslavia, până în Grecia. Totuși, ideea de a face o călătorie cu mașina de la Zagreb la București și apoi la Sofia nu era nici măcar un vis. Îmi imaginez că mulți români își doreau în acea perioadă să treacă granițele pentru a vizita Europa de Vest, însă nu credeau că acest lucru ar fi fost vreodată posibil în timpul vieţilor lor.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi trăim într-o Europă foarte diferită. Deși „casa” europeană nu este o construcție perfectă, și deși mulți europeni se plâng de deficiențele „camerelor” pe care le ocupă în respectiva casă și de facilitățile oferite de către Europa, este important să ne aducem aminte cum a arătat Europa timp de câteva secole, înainte de încheierea celui de-al doilea Război Mondial și apoi în cea de-a doua jumătate a secolului XX - o casă divizată, o casă care era mult prea adesea în conflict cu ea însăși, o casă ce a fost distrusă la fel de multe ori de câte ori a fost reconstruită. Îmi aduc aminte de ruinele din Munchen după cel de-al doilea Război Mondial și de ruinele din Sarajevo după războiul civil din Bosnia. Astăzi sunt îngrozit de conflictele din Ucraina de Est și cele din Orientul Mijlociu.

Doamnelor și Domnilor, continuarea și menținerea acțiunilor necesare pentru o Europă deschisă și pașnică trebuie să rămână un obiectiv pentru toți cetățenii europeni și români atunci când privim către viitor.

Dați-mi voie să vă vorbesc acum despre călătoria efectuată de către România în ultimii 25 de ani. Conform măsurilor obiective, reușitele României în acest sfert de secol au fost excepționale.

o   La începutul anilor 1990, penele de curent aveau loc de câteva ori pe zi, încălzirea și apa caldă erau disponibile doar câteva ore. În prezent România este unul dintre cei mai mari exportatori de energie din regiune. Aceasta deține totodată cel mai mare parc eolian din Europa - un pas important către independență energetică și dezvoltare durabilă.

o   În acea perioadă fabricile se închideau, iar părinții erau îngrijorați că nu vor mai exista locuri de muncă și oportunități pentru copii acestora - acum tinerii talentați din România atrag unele dintre cele mai importante companii din domeniul tehnologiei informației.

o   Comunicarea cu restul lumii era limitată în mod deliberat: În anul 1992, România avea un singur canal de televiziune. În prezent, România are una dintre cele mai rapide și ieftine conexiuni de internet la nivel global.

o   La începutul anilor 1990, românii erau nevoiți să aștepte câteva zile sau săptămâni pentru a obține o viză pentru a călători în restul Europei. În prezent, românii au nevoie doar de cartea de identitate pentru a călători în orice altă țară din UE.

o   În ultimii 25 de ani milioane de români au scăpat de sărăcie. Speranța de viață a crescut la nivel național cu mai mult de 10 ani, mortalitatea infantilă a fost redusă cu două treimi.

Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2000, economia României a crescut cu mai mult de 7 puncte procentuale pe an (din punct de vedere al puterii de cumpărare) – o creștere mai rapidă decât în orice alt Stat Membru.

Desigur, anii ce au urmat crizei financiare globale din anul 2008 au reprezentat o provocare. Totuși, în perioada de criză Guvernul Român a acționat în mod decisiv, implementând una dintre cele mai mari acțiuni fiscale de consolidare post-criză de la nivelul UE. Aceasta a contribuit la restabilirea rapidă a încrederii pieței și la relansarea economică. În anul 2016, România se află într-o situație macroeconomică mai bună decât multe alte State Membre ale UE, având în anul 2015 o pondere a datoriei publice în PIB de doar 40%, un deficit al contului curent redus și cea mai mare creștere a PIB-ului estimat comparativ cu celelalte State Membre ale UE.

Un factor determinant al acestor schimbări pozitive majore a fost angajamentul național asumat de către fiecare Guvern Român și partid politic, și anume ca România să adere la Uniunea Europeană. Țara a implementat cu ajutorul comunității internaționale reformele necesare pentru aderare și a devenit un Stat Membru al UE în anul 2007. Banca Mondială a asistat în mod activ România în cadrul procesului ambițios și finalmente de succes, iar eu am plăcerea de a sublinia faptul că în prezent, Banca Mondială își menține angajamentul de a oferi sprijin țării dumneavoastră pentru a  atinge obiective și mai ambițioase. 


" Continuing to work toward and to preserve a peaceful and open Europe must remain a goal for all Europeans and for all Romanians, as we look towards the future. "

Doamnelor și Domnilor,

Ajung astfel la viitorul României. Un punct de plecare în contemplarea acestui viitor este reprezentat de necesitatea unei viziuni despre unde și-ar putea dori România să ajungă în următorii 25 de ani. Știu că 25 de ani par să fie o perioadă lungă de timp, însă cu 25 de ani în urmă aveam deja 45 de ani și, dați-mi voie să vă asigur, că acum când privesc în trecut, ultimii 25 de ani au trecut foarte repede. Și foarte multe dintre investițiile realizate sau nu în prezent, produc rezultate abia în 10 ani sau 15 ani sau chiar mai mult.

Dați-mi voie să îmi imaginez cum ar arăta o astfel de viziune a viitorului României. Îmi pot imagina că până în 2040 românii doresc să obțină statutul de țară cu venit ridicat, cu un venit pe cap de locuitor cel puțin egal cu media UE, o țară unde excluziunea și sărăcia reprezintă aspecte ale trecutului, iar prosperitatea partajată şi existenţa oportunităţilor o realitate pentru toţi cetăţenii, cu indicatori de sănătate precum speranța de viață și mortalitatea infantilă cel puțin la fel de buni ca în Europa de Vest, cu o infrastructură de transport care să permită accesul ușor la nivel național cât și european și cu un sistem de învățământ care să ocupe poziții fruntașe la nivel global, și cu o administrație eficientă, onestă și transparentă care să răspundă la nevoile cetățenilor ţării.

Desigur, cetățenii români vor dori să aibă propria lor viziune despre țară în anul 2040, însă haideți să presupunem că viziunea pe care am prezentat-o este similară cu cea la care ar aspira românii. Ar fi o viziune ambițioasă, dar totuși una rezonabilă pentru România, dacă ar fi să ne amintim ce au reușit alte țări în ultimele decenii, ca de exemplu Coreea de Sud.  

Totuși, trebuie să realizăm faptul că România este în prezent destul de departe de o astfel de viziune, în ciuda progresului semnificativ înregistrat de către aceasta în ultimii 25 de ani.

o   Venitul pe cap de locuitor în 2015 a reprezentat 57 de puncte procentuale din media UE, poziționând țara în rândul celor mai sărace State Membre.

o   Incidența sărăciei în România este în continuare cea mai mare din UE. Populația romă se confruntă în mod special cu sărăcie, privare și provocări sistemice în ceea ce privește accesarea serviciilor de bază.

o   Deși orașul București a depășit deja media UE în ceea ce privește nivelul venitului pe cap de locuitor (din punct de vedere al parității puterii de cumpărare), iar acesta este mai mare decât în Roma, Madrid, Atena, Berlin și Lisabona, alte regiuni ale țării au rămas în urmă. 

o   România are una dintre rețelele de internet cu cea mai mare viteză la nivel european, și totuși anumite zone rurale și sate nu sunt conectate la electricitate, apă potabilă și sisteme de canalizare corespunzătoare. 

o   România a obținut valori mult mai mici decât media OCDE în ceea ce privește scorul PISA pentru rezultate în învățământ.

În ceea ce privește ceilalți indicatori naționali privind performanța comparativă la nivel global, România se situează în mod constant între locul 50 și 60, sau chiar pe o poziție și mai puțin favorabilă, indiferent dacă este vorba de Indicele PNUD de Dezvoltare Umană (UNDP’s Human Development Index), Indicele „Unde să te naşti” al Economist Intelligence Unit (The Economist Intelligence Unit’s “Where to be born” Index), Indicele Global privind Competitivitate al Forumului Economic Global (World Economic Forum’s Global Competitiveness Index) sau indicatorii Băncii Mondiale privind guvernanța la nivel global (World Bank’s Worldwide Governance IndicatorsDoamnelor și domnilor,

Ce poate face România pentru a evolua de la poziția în care se află astăzi la poziția în care aceasta poate realiza o viziune ambițioasă în următorii 25 de ani. Ar fi poate nepotrivit ca eu, în calitate de persoană din exterior, să comentez despre ce ar trebui să facă România. Totuși, în baza experienței altor țări ce se află în situații similare, și conform informațiilor obținute din analiza realizată de către colegii din cadrul Băncii Mondiale, pot prezenta diferite acțiuni ce pot ajuta România să realizeze o astfel de viziune.  Aceste acțiuni sunt clasificate în trei categorii generale:

În primul rând, România va dori să continue reducerea decalajelor comparativ cu celelalte State Membre ale UE în sectoare cheie precum educație, sănătate și infrastructură.

o   Sistemul de învățământ din România va trebui să asigure competențele necesare sectorului privat. Calitatea învățământului va trebui să fie îmbunătățită în special în ceea ce privește nivelurile actuale scăzute din comunitățile rurale și marginalizate. Rata abandonului școlar, care este în momentul de față una dintre cele mai mari la nivelul UE, va trebui să fie redusă în mod semnificativ, în special în zonele marginalizate, și în rândul persoanelor sărace și populației rome.

o   Rezultatele în materie de sănătate vor trebui să fie îmbunătățite pentru a reduce decalajele la nivelul UE în ceea ce privește speranța de viață, mortalitatea infantilă și incidența multor boli transmisibile și cronice. Acest lucru va necesita reforme ale sistemului de sănătate, și anume cu privire la faptul că plățile informale nu mai reprezintă norma pentru accesarea sistemului de sănătate, pentru ca românii vulnerabili să nu mai fie excluși de la a beneficia de îngrijirile de care au nevoie, și pentru ca accesul la serviciile de prevenție să fie îmbunătățit. Acest lucru va necesita inversarea scăderii recente a cheltuielilor publice din domeniul sănătății, care sunt în prezent cele mai scăzute la nivelul UE.

o   România va trebui să abordeze decalajul mare al infrastructurii de transport comparativ cu UE, pentru a îmbunătăți conectivitatea la nivel național și european. O mai bună prioritizare poate conduce la costuri fiscale mai accesibile și sustenabile, granturile semnificative din partea UE ar putea fi mai bine utilizate, iar eficacitatea infrastructurii și serviciilor de transport poate fi îmbunătățită pentru a respecta standardele europene de calitate, contribuind drept urmare la îmbunătățirea competitivității României pe piața europeană.

În al doilea rând, pentru a-și realiza viziunea, România va dori să dezvolte un sector public mai bun, mai echitabil și mai previzibil, care să ajute sectorul privat să obțină rezultate.  Acest lucru ar însemna o orientare către trei priorități:

o   Prioritatea numărul 1 vizează menținerea unei politici fiscale prudente: În schimbul politicii fiscale pro-ciclice vizate de către România în trecut, aceasta ar urma în mod consecvent o politică fiscală care să sprijine stabilitatea economică și creșterea durabilă. O mai bună colectare a venitului, o mai mare eficiență a cheltuielilor publice și deciziile coerente de politici publice ar sprijini acest efort și ar asigura o calitate mai mare a serviciilor publice.

o   Prioritatea numărul 2 vizează consolidarea administrației publice: România ar îmbunătăți coordonarea la nivelul administrației publice fragmentate și ar amplifica eficiența modului în care sunt formulate și implementate politicile. Acest lucru ar depolitiza și consolida în mod semnificativ funcția publică. Totodată, ar privatiza întreprinderile de stat, atunci când acest lucru este oportun și ar selecta consilii și directori profesioniști pentru acele întreprinderi care rămân în sectorul public.  

o   Prioritatea numărul 3 vizează combaterea sărăciei: Direcția Națională Anticorupție a urmărit deja oficiali corupți într-un mod viguros. Totuși, percepția unui nivel ridicat de corupție în sistemul privat persistă. Este important să se asigure faptul că instituțiile care luptă împotriva corupției sunt protejate și beneficiază de bugete adecvate, continuând programul de recuperare a bunurilor furate.

Orientându-ne către cel de-al treilea și ultimul domeniu de acțiune, și anume ca România să își realizeze viziunea de țară cu venit ridicat și prosperitate partajată, cetățenii români au nevoie să elimine decalajul ce a apărut la nivelul societății acesteia - societății dumneavoastră. O viziune comună a făcut posibilă aderarea României la UE și dobândirea calității de membru NATO. Așa cum am menționat mai devreme, toate partidele politice, societatea civilă, sectorul privat, mediul academic, sindicatele și alții au sprijinit această idee.  Acest lucru i-a permis României să ia deciziile dificile și corecte. În ultimul deceniu acest consens s-a redus în intensitate, iar cooperarea s-a micșorat. Există o separare la nivelul României - între partidele politice, între regiuni, între zonele urbane și rurale, între tineri și bătrâni. Această separare face dificilă implementarea politicilor coerente și investițiilor pentru viitorul României.

Elaborarea unei viziuni comune - poate în mare parte similară cu cea creionată de către mine mai sus - va ajuta România să reducă divizarea din ce în ce mai mare. O astfel de viziune trebuie să includă toți cetățenii români și drept urmare trebuie să fie elaborată în mod incluziv - prin consultări extinse – și trebuie să fie ancorată într-o strategie națională.

Excelența Voastră, Domnule Președinte, am înțeles că administraţia dumneavoastră a inițiat un proces pentru elaborarea unei strategii naționale pentru România. Acest proces reunește părțile interesate pentru a atinge un obiectiv sau o viziune pe termen lung ce transcende orice partid sau politician. Pentru mine, în calitate de persoană ce provine din exterior, pare că acest lucru este exact ceea ce România are nevoie. Nu va fi ușor. Acest lucru va necesita un leadership dedicat, disponibilitatea multor români de a lucra împreună și de a găsi un punct comun, și foarte multă muncă asiduă. Însă acest lucru poate fi realizat 

  •  cu politicile și investițiile corespunzătoare pentru îmbunătățirea învățământului, sănătății și conectivității,
  •  cu instituții puternice, funcționale ale sistemului public, și
  •  cu o orientare puternică către cele mai importante active ale României - cetățenii acesteia.

Ca și în cazul viziunii anterioare pentru aderarea la UE, sunt sigur că partenerii dumneavoastră internaționali, inclusiv Banca Mondială, vor fi pregătiți să vă sprijine pentru a realiza noua viziune a României ca parte a unei Europe deschise și pașnice.

Vă mulțumesc.

----------------

Mulţumiri: Autorul le este recunoscător angajaţilor biroului Băncii Mondiale în România pentru contribuţiile esenţiale la acest discurs: Elisabetta Capannelli, Doerte Doemeland, Andrei Dospinescu, Catalin Pauna, Radu Tatucu and Dani Sandu. 


Contacte media
În București
Victor Neagu
tel : +40 21 201 0388
Vneagu@worldbank.org

Api
Api