Colegii mei vor prezenta principalele concluzii ale raportului și gama de soluții disponibile pentru a valorifica dividendele agendei digitale la nivel global, însă eu vreau să aloc ceva timp pentru a discuta despre importanța raportului pentru România.
Agenda Digitală este un domeniu important în ceea ce privește angajamentul Băncii Mondiale în România. Una dintre constatările cheie, confirmate de către raportul de anul acesta, este aceea că disparitățile geografice și cele privind sărăcia sunt strâns corelate cu modul în care tehnologia este utilizată la nivel național.
Dați-mi voie să subliniez o parte dintre provocările cu care se confruntă România în ceea ce privește agenda digitală.
În primul rând, România ar trebui să reducă decalajul de internet de mare viteză (broadband) și disparitățile dintre zonele urbane și rurale.
România ocupă unul dintre primele locuri la nivel global în ceea ce privește accesul la internet de mare viteză, având valori mai bune decât Uniunea Europeană (UE). Nouă dintre primele cincisprezece orașe ce au acces la cel mai rapid internet de mare viteză se regăsesc în România. Sectorul Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) poate deveni unul dintre factorii determinanți cheie de creștere a economiei române, dacă oportunitățile furnizate de internetul de mare viteză sunt utilizate integral.
Totuși, decalajul dintre numărul de conexiuni la internet din zonele rurale comparativ cu zonele urbane rămâne în continuare mare. România ocupă locul 23 la nivelul UE în ceea ce privește conectivitatea. 11% dintre gospodăriile din România nu beneficiază de acoperire cu rețea fixă de internet de mare viteză, și aproape jumătate dintre gospodării nu au un abonament la o rețea de internet de mare viteză. Strategia Guvernului este aceea ca acoperirea cu internet de mare viteză să crească de la 90% la 97% (valoarea UE28), iar nivelul de penetrare al gospodăriilor din zonele rurale să aibă o creștere de la 55% la 70% (valoare UE28).
România trebuie să elimine decalajul de internet de mare viteză pentru a putea avea acces integral la toate beneficiile digitale și economice. În următorii cinci ani, peste 3,4 milioane de gospodării trebuie să fie conectate la rețeaua de internet de mare vieteză pentru a obține acoperirea universală. Utilizarea internetului și conținutul trebuie să fie promovate în același timp cu îmbunătățirea infrastructurii. În ceea ce privește internetul de mare viteză, sugestia mea este ca prioritare să fie punctele de acces din școli, biblioteci și spații publice.
În cel de-al doilea rând, România trebuie să se axeze pe competențele digitale și trebuie să reducă decalajul digital.
Limba română este cea de-a doua cea mai vorbită limbă în cadrul birourilor Microsoft la nivel global, iar specialiștii români în domeniul Tehnologiei Informației (IT) sunt printre cei mai buni în cadrul tuturor companiilor IT mari la nivel global. O parte dintre cele mai populare aplicații de pe telefoanele noastre mobile sunt dezvoltate de ingineri români. Potențialul capitalului uman din această țară este extrem de ridicat.
Totuși, paradoxul este acela că România are cel mai scăzut procent de utilizatori constanți de internet la nivelul UE (48%), iar 39% din populația română nu a utilizat niciodată internetul (media UE este de 18%). Acest lucru înseamnă că mai mult de o treime din populație nu poate beneficia de posibilitățile oferite de internet, în timp ce doar 20% dintre români dețin competențe digitale de bază.
Competențele digitale sunt necesare pentru fiecare tip de forță de muncă din România, iar lipsa acestora reprezintă o barieră importantă în calea dezvoltării economice. Eforturile susținute trebuie să abordeze reforma sistemului educațional, pentru a dezvolta competențele digitale ale cetățenilor și pentru a maximiza potențialul talentului uman disponibil. Acest aspect este extrem de important având în vedere scăderea forței de muncă din România și populația ce îmbătrânește.
În cel de-al treilea rând, România trebuie să amplifice eforturile de extindere a serviciilor de eGuvernare dedicate cetățenilor cât și operatorilor economici.
România a înregistrat progres în anumite domenii ale serviciilor de eGuvernare dedicate operatorilor economici. De exemplu, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) dorește să simplifice plata impozitelor și sprijină un sistem modern de administrare a venitului. Un alt exemplu este performanța recentă a eReţetă, prin intermediul căreia 60% dintre medicii de familie transferă rețetele farmaciștilor în format electronic, România ocupând locul 7 la nivelul statelor UE datorită acestui tip de serviciu.
Totuși, per total, disponibilitatea serviciilor de eGuvernare are cel mai scăzut nivel din UE. Serviciile publice online – precum registrul online al stării civile și baza de date de carduri de identitate ale cetățenilor – ar putea fi un instrument eficient pentru reducerea costurilor suportate de către administrația publică și ar genera beneficii de eficientizare atât pentru întreprinderi cât și pentru cetățeni. Pentru ca acest lucru să aibă loc, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (SNADR) are o serie de obiective referitoare la astfel de evenimente de viață. Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională dorește să dezvolte o serie de servicii electronice pentru cetățeni și operatorii economici. Cred că un domeniu cheie ce trebuie să fie abordat este interoperabilitatea sistemelor IT la nivelul Guvernului, în vederea obținerii unei arhitecturi IT eficiente.
Acest Raport de Dezvoltare Globală celebrează evoluțiile digitale, însă ne reamintește faptul că sunt necesare o serie de servicii auxiliare, politici și reglementări pentru a putea ajunge la cei mai puțin în măsură să se ajute singuri – cei sărăci și marginalizați.
Vă mulțumesc pentru participarea dvs. în cadrul evenimentului de astăzi dedicat lansării Raportului de Dezvoltare Globală. Vă doresc să aveți o conferință de succes și aștept cu nerăbdare dezbateri animate și schimburi de idei.
