Chişinău, 24 octombrie 2012 – Timp de mai multe decenii Moldova a trecut printr-o experienţă lentă de deşertificare din cauza lipsei investiţiilor în terenurile degradate şi restabilirea acestora. Mai mult de 900.000 de hectare de pământ nu sunt potrivite pentru agricultură, fiind devastate de eroziunea solurilor şi alunecări de teren, implicând costuri semnificative în termeni de producţie agricolă pierdută. Începând cu 2003, un proiect susţinut de Banca Mondială a realizat restabilirea a peste 20.300 de hectare de astfel de terenuri foarte degradate prin plantarea copacilor şi îmbunătăţirea calităţii pământului. Solul îşi majorează depozitul de bioxid de carbon odată cu reducerea de către proiect a eroziunii produse de apă şi vânt, ceea ce duce la îmbunătăţirea fertilităţii solului. Producătorii agricoli, cum ar fi Tudor Corlăteanu, remarcă o producţie mai mare de lapte a vacilor sale în rezultatul hranei mai bune.
„Cel mai bun lucru în acest program este că eu nu mai trebuie să caut nutreţ pentru vacile mele peste tot. Lucerna a dublat laptele vacilor mele”, a declarat dl Corlăteanu.
Proiectul de conservare a solurilor din Moldova generează primele credite de carbon procurate de Fondul BioCarbon al Băncii Mondiale. Pe 24 octombrie UNFCCC a anunţat emiterea a 851.911 Reduceri de emisii certificate temporare (RECt), ceea ce reprezintă cea mai mare emitere de credite de carbon dintr-un proiect de reîmpădurire din ţările în devenire din Europa şi Asia Centrală. Acesta a fost doar al doilea proiect de utilizare a terenurilor şi modificare a utilizării terenurilor care a fost înregistrat la UNFCCC şi primul care a emis credite de carbon în Moldova. Este un exemplu excelent al modului în care cooperarea între diferiţi actori silvici din cadrul unui proiect de scară largă poate modifica situaţia, implicând actori cum ar fi Agenţia de silvicultură din Moldova „Moldsilva”, Institutul de cercetări şi amenajări silvice, parteneri privaţi din domeniul silviculturii, comunităţile locale şi Banca Mondială.
„Suntem angajaţi cu hotărâre să susţinem eforturile Moldovei în majorarea acoperirii cu păduri, soluţionarea degradării solurilor şi reducerea emisiilor gazului de seră”, a declarat Qimiao Fan, Director de ţară pentru Ucraina, Belarus şi Moldova. „Proiectul are un impact la nivel local prin îmbunătăţirea practicilor de gestionare a terenurilor şi generarea veniturilor din sechestrarea carbonului care au fost deja reinvestite în al doilea proiect de reîmpădurire, creând un exemplu excelent pentru replicare”.
Pe lângă majorarea acoperirii ţării cu păduri, suplinirea stocului de carbon în terenurile degradate şi reducerea emisiilor gazului de seră, pentru care proiectul câştigă credite de carbon, proiectul este deja o sursă de locuri de muncă, precum şi de produse şi servicii silvice. Acestea cuprind lemnul de foc, obţinut în rezultatul curăţării crengilor, plantele medicinale, mierea din apicultură şi restabilirea habitatelor pentru speciile în pericol. Odată cu finanţarea de carbon, Moldsilva are acces la fluxul de venituri care contribuie la finanţarea reîmpăduririi terenurilor degradate, punerea în mişcare a unui ciclu pozitiv care generează venituri pentru comunităţile locale.
„Proiectul de conservare a solurilor a fost în primul şi în primul rând un exemplu pentru comunităţile locale al modului de obţinere a valorii adăugate din gestionarea adecvată a terenurilor lor, în acelaşi timp protejând mediul”, a declarat Dumitru Galupa, Şeful Unităţii de implementare a proiectului şi Directorul Institutului de cercetări şi amenajări silvice. „Unele comunităţi repetă deja practicile de gestionare a pământului stabilite de proiect cu propriile lor resurse şi generează beneficii tangibile pentru producătorii agricoli locali şi membrii comunităţii”.
Ceea ce este probabil cel mai remarcabil în privinţa acestui proiect este întinderea sa în întreaga ţară.
„Fiind de mai puţin de 10%, acoperirea Moldovei cu păduri a fost în plan istoric extrem de redusă, ducând la degradări şi eroziuni grave ale solului. Intervenţiile la scară naţională, efortul de reîmpădurire cuprinzând întreaga ţară, au modificat vizibil peisajul Moldovei”, a declarat Franka Braun, Specialist în finanţare de carbon la Banca Mondială.
Proiectele CDM de împădurire/reîmpădurire (I/R) pot emite credite doar o singură dată într-o perioadă de angajament şi de aceea mulţi sunt în aşteptarea finalizării perioadei primului angajament al Protocolului de la Kyoto pentru a maximiza numărul de credite emise. În timp ce acest proiect este primul proiect în domeniul silviculturii în Moldova, mulţi alţii în alte părţi ale lumii sunt supuşi în prezent verificării.
