DAR EXISTĂ TOTUŞI MOTIVE DE ÎNGRIJORARE CU PRIVIRE LA RECUPERAREA LOCURILOR DE MUNCĂ PENTRU ŞOMERI
WASHINGTON, 8 octombrie 2010 ― Creşterea economică revine în statele emergente din Europa şi Asia Centrală (ECA), dar aduce cu sine şi motive de îngrijorare cu privire la şomeri şi la durata acestei creşteri, se afirmă într-un comunicat al Băncii Mondiale, dat publicităţii în cadrul Întâlnirii Anuale Banca Mondială/FMI pe anul 2010.
„Vestea cea bună este că s-a reinstalat creşterea economică în ţările emergente din Europa şi Asia Centrală, după ce în regiune se înregistrase un declin abrupt în timpul crizei economice globale,” a declarat Philippe Le Houérou, Vicepreşedinte pentru Regiunea Europei şi Asiei Centrale. „Astăzi, această regiune şi-a reluat procesul de recuperare. Mulţumită economiilor mai puternice din Polonia, Rusia, şi Turcia, creşterea şi-a început procesul de recuperare de la o scădere de 5,1% în 2009, ajungându-se până la o valoare proiectată a creşterii de 3,9% în 2010.”
Însă Le Houérou avertiza că „acest proces de recuperare nu este uniform – valorile sunt neomogene la nivelul celor 30 de ţări. Majoritatea ţărilor au înregistrat o creştere şi în cursul acestui an, însă există şi alte ţări în care procesul de creştere nu a fost reluat. De asemenea, numărul de angajări nu a ţinut pasul cu creşterea. De fapt, rata şomajului s-a menţinut cu încăpăţânare la niveluri înalte în majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est şi continuă să crească şi în ţările CSI. Acest proces de recuperare, lent şi dureros, este resimţit de multe familii care se luptă să supravieţuiască.”
Ţările emergente din Regiunea Europei şi Asiei Centrale formează o regiune diversificată. Situaţiile iniţiale diverse constatate în ţările din zonă au avut drept consecinţă şi impacturi diverse ale crizei - ceea ce influenţează acum şi şansele de recuperare pe care le au aceste ţări în faţa crizei. Reluarea procesului de creştere nu s-a făcut simţită în toate ţările. Croaţia, Letonia, Kârgâstan, şi România încă nu şi-au reluat procesul de creştere.
Conform briefing-ului care a fost transmis presei, criza s-a manifestat în mod diferit, prin urmare şi procesul de recuperare va fi diferit, exercitând mai multă presiune asupra unor ţări decât asupra altora, care încearcă să-şi abordeze slăbiciunile din perspectiva naturii şi duratei procesului de recuperare.
În această regiune, lucrurile încă trenează
Regiunea ECA a fost afectată mai mult decât orice altă regiune din lume de criză globală financiară şi economică datorită integrării sale puternice pe pieţele financiare şi comerciale internaţionale, precum şi datorită politicilor slabe implementate în unele ţări. Ca rezultat al acestor strânse legături internaţionale, declinul înregistrat la nivelul activităţii economice globale a avut drept consecinţă faptul că în regiune s-a înregistrat cel mai sever declin la nivelul activităţii economice, al echilibrului fiscal, precum şi al fluxurilor de capital, dintre toate regiunile în curs de dezvoltare.
Banca Mondială a sesizat faptul că perspectivele regiunii pentru anul 2010 s-au îmbunătăţit, continuând însă să se situeze printre cele mai slabe dintre toate economiile emergente. Conform proiecţiilor, în această regiune ar trebui să se înregistreze o creştere de 3,9% în 2010, în comparaţie cu aproximativ 5% în America Latină şi zona Caraibelor, şi cu aproximativ 9% în ţările asiatice aflate în curs de dezvoltare.
Potrivit lui Indermit Gill, Economist-şef al Băncii Mondiale pentru Regiunea Europei şi Asiei Centrale, „în timp ce multe economii din zonă s-au contractat în anul 2009, există aşteptări ca majoritatea ţărilor să înregistreze o creştere în 2010. Procesul de recuperare se va axa în principal pe exporturi, în principal către Europa de Vest. Cu alte cuvinte, ţările europene în curs de dezvoltare au o legătură încă şi mai puternică faţă de EU15 decât înaintea crizei. Preţurile la bunuri rezultate din procesul de producţie, petrol, metale şi produse alimentare au crescut, ceea ce este util multor ţări. Pentru alte ţări, procesul de recuperare se va desfăşura prin intermediul unor ample transferuri oficiale, şi prin condiţii mai bune pentru fluxurile de capital private.”
„Însă procesul de recuperare prezintă şi două neajunsuri,” a mai declarat Gill. „Primul este acela că, doar cu puţine excepţii, cum ar fi Turcia, numărul angajărilor este redus. În cazul în care tendința actuală se menţine, este posibil ca în această regiune locurile de muncă pierdute în timpul recesiunii să nu fie recuperate până la sfârşitul anului 2012. Cel de-al doilea neajuns este că procesul de creştere din Europa de Vest a fost scăzut, cu excepţia unui număr redus de economii, cum ar fi Germania. Monedele devenind mai puternice, creşterea va trebui să fie generată de reforme naţionale, precum şi prin dinamismul ţărilor vest-europene.”
Preţurile la metale se apropie de vârful înregistrat înaintea crizei, iar preţurile la petrol şi produse alimentare au revenit la valorile din anul 2007. Şi avându-se în vedere atât transferurile oficiale, cât şi fluxurile aferente portofoliilor private, fluxurile de capital au crescut la nivelul ECA, dar nici nu se apropie de nivelurile înregistrate înaintea crizei. Producţia industrială a crescut şi ea, însă nu a ajuns la nivelurile de dinaintea crizei în multe dintre ţările ECA.
În briefing s-a subliniat că procesul de recuperare din ţările emergente din Europa şi Asia Centrală va depinde foarte mult de comportamentul Europei de Vest şi al Rusiei în mediul post-criză – în condiţiile în care, din ce în ce mai mult, economiile din ţările emergente din Europa şi Asia Centrală sunt profund integrate în ţările EU15. Prin urmare, pe măsură ce ţările vest-europene avansează în procesul de recuperare, vor avea de profitat şi ţările din vest. Rusia însăşi nu este o excepţia de la această regulă. Aproape toate remitenţele către Europa Centrală şi de Est şi către jumătate din ţările CSI provin din ţările vest-europene. În schimb, 75% din exporturile către Europa Centrală merg spre Uniunea Europeană. În acelaşi mod, mulţi dintre vecinii Rusiei depind din ce în ce mai mult de Rusia pentru a prospera - creşterea în partea răsăriteană a Regiunii ECA este din ce în ce mai mult corelată cu creşterea Rusiei.
Deşi perspectivele de creştere depind de forţele externe, conform briefing-ului există şi politici pe care aceste naţiuni le pot implementa astfel încât procesul de recuperare să fie mai „prietenos” cu ţările sărace. Mai întâi, ţările trebuie să continue să-şi îmbunătăţească mediul de afaceri, pentru a atrage investiţiile de care este nevoie pentru stimularea creşterii şi creării locurilor de muncă. În al doilea rând, cheltuiala publică trebuie eficientizată prin reducerea pierderilor. În al treilea rând, asistenţa trebuie acordată prin înfiinţarea unor „plase de siguranţă” sociale „inteligente”, care să-i ajute pe cei mai săraci în aceste vremuri economice dificile, fără a slăbi stimulentele acordate pentru găsirea locurilor de muncă.
Banca Mondială sprijină procesul de recuperare
În timpul crizei globale, Banca Mondială a reacţionat rapid la solicitările de asistenţă provenind de la ţările din regiune şi a furnizat consultanţă privind modalităţile de abordare a crizei, înregistrând un volum-record de împrumuturi în ultimul an fiscal de 10,8 miliarde USD, 10,2 miliarde USD în împrumuturi BIRD şi 600 milioane USD în credite IDA. Mare parte a împrumuturilor – 8 miliarde USD – au fost acordate sub forma unor împrumuturi pentru politici de dezvoltare (DPL). De exemplu, un astfel de împrumut DPL de 1,3 miliarde USD contribuie acum la restabilirea procesului de creştere şi de creare de locuri de muncă în Turcia; DPL-ul de 1 miliard de USD acordat Kazahstanului sprijină reformele fiscale şi financiare; un alt împrumut DPL, de 400 milioane USD contribuie la reabilitarea sectorului financiar din Ucraina; iar două DPL-uri de câte 100 milioane USD, acordate Serbiei, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei sectorului public al ţării şi la consolidarea mediului pentru a încuraja creşterea determinată de sectorul privat.
În plus, în luna februarie 2009, Grupul Băncii Mondiale, BERD şi BEI au lansat împreună aşa-numitul Plan de Acţiune Comun al Instituţiilor Financiare Internaţionale (Joint International Financial Institutions (IFI) Action Plan) menit să sprijine sistemele bancare şi să acorde împrumuturi economiei reale din Europa Centrală şi de Est. În total, au fost puse la dispoziţie 27 miliarde euro, depăşind angajamentul iniţial care era de maximum 24,5 miliarde euro pentru perioada 2009-2010.
Pe lângă finanţare, Banca mai oferă şi activităţi de analiză la nivel naţional şi regional, pentru a furniza informaţii cu privire la sprijinul financiar care poate fi acordat în această regiune, furnizând şi suport analitic şi iniţiative de încurajare a guvernelor în sensul de a-şi extinde programele sociale de tip „plasă de siguranţă”. În acelaşi timp, Banca oferă consultanţă guvernelor şi cu privire la modalităţi de rectificare a unor programe mai puţin eficiente, pentru a se asigură că beneficiile acestora ajung la beneficiarii corecţi.
