În capitala Europei cu cel mai mare risc seimic, românii apelează la tehnologie

La nivelul teritoriului întregii Uniuni Europene (UE), se înregistrează o creștere a riscurilor inerente schimbărilor climatice și a riscului de producere a dezastrelor. În ultimele patru decenii, dezastrele naturale din regiune au produs pierderi economice de peste 511 miliarde EUR (dintre care 71% au fost neasigurate) și mai mult de 91.000 de victime.

Schimbările climatice agravează astfel de efecte, pe măsură ce fenomene precum inundații din ce în ce mai distrugătoare, incendii de vegetație sezoniere tot mai intense și valuri de caniculă cu efecte dezastruoase devin tot mai răspândite în întreaga regiune, presând factorii decizionali să prioritizeze demersurile în ceea ce privește managementul riscurilor de producere a dezastrelor.

Harta regiunilor afectate de caniculă din Europa, 25 iulie 2019. Schimbările climatice măresc frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme în întreaga Europă, precum acest val de caniculă recent, care a condus la depășirea recordurilor de temperatură în 7 țări. Sursa: ESA

Provocările cauzate de riscurile de producere a dezastrelor în România

Acest lucru este în mod special valabil în România, țara cu unul dintre cele mai pronunțate profiluri de risc seismic din regiune și cu cel mai mare număr de inundații din Uniunea Europeană în ultimul deceniu.

În ultimul secol, în România au fost înregistrate 13 cutremure majore, care au afectat mai mult de 400.000 de oameni și au avut ca rezultat peste 2.000 de decese.  Daunele produse numai de cutremurul din anul 1977 au depășit valoarea de 1,8 miliarde EUR și au lăsat fără locuință peste 35.000 de români. Însă pierderile provocate de inundații în zonele rurale ale țării sunt de 20 de ori mai mari decât cele provocate de activități seismice, comunitățile confruntându-se în ultimii ani cu evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente - cu atât mai mult cu cât Bucureștiul ocupă locul trei în ceea ce privește temperaturile cu cea mai rapidă creștere în rândul celor 58 cele mai mari orașe din Uniunea Europeană.

Astfel de dezastre afectează în mod disproporționat peste 23% din populația României care trăiește în sărăcie, atât în ceea ce privește impactul financiar relativ, cât și durata de recuperare mai lungă. Un studiu al Băncii Mondiale privind reziliența socio-economică la dezastre în România, ce urmează a fi publicat curând, constată că efectele asupra bunăstării - un indicator care explică inegalitatea distribuției bogăției - sunt aproape de trei ori mai mari decât estimările actuale, care se concentrează exclusiv asupra pierderilor materiale. De asemenea, cercetarea a indicat că până la 7% dintre locuitorii Bucureștiului ar putea depăși pragul sărăciei dacă regiunea ar fi lovită astăzi de un cutremur moderat. 

Înțelegerea riscurilor cu ajutorul tehnologiei

În fața riscurilor tot mai mari de producere a dezastrelor și a schimbărilor climatice, România se concentrează pe valorificarea tehnologiei inovative pentru a îmbunătăți modul în care se colectează, se analizează și se comunică informațiile privind riscurile, pentru a clădi o bază puternică pentru managementul riscurilor de producere a dezastrelor.

Denumită „Silicon Valley din Transilvania“, scena tehnologică în plină dezvoltare a României cuprinde nu doar antreprenori, ci și voci ale societății civile care doresc să clădească din temelie reziliența României. În România, de exemplu, un instrument software elaborat de Code for Romania, comunitate tehnologică civică locală, permite guvernului să direcționeze mai bine resursele și voluntarii în cazului unui cutremur major sau al altor dezastre. Make Better, o altă organizație civică din Romania, a ajutat la identificarea a peste 8.000 de persoane care locuiesc în clădiri încadrate în Clasa 1, afectate de risc ridicat de prăbușire la cutremur, subliniind importanța informațiilor concrete privind riscurile în elaborarea unor politici eficiente de management al riscurilor de producere a dezastrelor.

Banca Mondială și Programul Global pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (Global Facility for Disaster Reduction and Recovery - GFDRR) colaborează cu Guvernul României pentru a facilita soluții pentru informații privind riscurile, cum sunt acestea, precum și alte inovații vizând reducerea riscurilor și îmbunătățirea serviciilor de urgență. De exemplu, crearea unui nou instrument de evaluare a riscurilor referitoare la multiple tipuri de hadarduri naturale, la nivel național, (Ro-Risk), va pune la dispoziție tuturor ministerelor informații necesare investițiilor pentru reducerea riscurilor și va ajuta factorii decizionali să înțeleagă impactul economic și financiar al dezastrelor. De asemenea, Banca Mondială sprijină modernizarea infrastructurii de urgență la nivelul întregii țări, asigurând că peste 3.000 de persoane din personalul de primă intervenție se pot baza oricând pe dotări de reacție mai sigure și mai reziliente. Și în București, Banca Mondială furnizează servicii de asistență tehnică pentru identificarea metodelor sustenabile și accelerate de creștere a performanțelor Programului de reducere a riscurilor seismice în municipiu.

Harta radar națională a României. Informațiile mai bune privind riscurile, precum datele meteorologice în timp real, sunt esențiale pentru a ajuta autoritățile române să rămână cu un pas înaintea hazardelor naturale. Sursa: Banca Mondială

O altă modalitate prin care inovarea ajută România să se mențină cu un pas în fața riscului de schimbări climatice și de producere a dezastrelor este un nou tip de instrument financiar denumit opțiune de tragere amânată în cazul producerii unei catastrofe (Catastrophe Deferred Drawdown Option) (CAT-DDO). Acest fond pune la dispoziție imediat fonduri de urgență în cazul unei amenințări imediate sau al producerii unui dezastru și permite autorităților să se concentreze asupra reluării serviciilor, sprijinirii familiilor afectate și reconstruirii comunităților - toate acestea fără redirecționarea fondurilor de la alte inițiative importante de dezvoltare. Anul trecut, Banca Mondială și Programul Global pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (GFDRR) au ajutat România să obțină un împrumut de 400 milioane EUR pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de producerea a dezastrelor, care include acest mecanism important.

Extinderea soluțiilor de asigurare a unor informații fiabile privind riscurile

Peste 300 de experți și practicieni din întreaga lume se vor reuni la București la finalul acestei luni pentru a contribui la extinderea unor astfel de soluții în România și în întreaga Uniune Europeană, în cadrul conferinței Understanding Risk Europe 2019 (UR Europe). Acest forum, singurul de acest fel, explorează avantajele oferite de tehnologie și inovație pentru îmbunătățirea modului în care înțelegem schimbările climatice și riscul de producere a dezastrelor, pentru a asigura o direcționare mai bună a politicilor și investițiilor și pentru construirea unor societăți mai reziliente.

Se derulează deja demersuri pentru aprecierea la justa ei valoare a importanței informațiilor privind riscurile. În Bulgaria, Banca Mondială acordă guvernului servicii de consultanță în sprijinul Planurilor de management al riscurilor de inundații, prin identificarea zonelor de risc și identificarea măsurilor ce corespund Directivelor UE privind inundațiile. În Grecia, cetățenii orașului Salonic și-au reunit forțele cu guvernul local și cu GFDRR, pentru a găsi trasee mai sigure de la și către școli, pe baza principiului datelor deschise, pentru o mai bună informare a publicului în domeniul pericolelor naturale. Și în Polonia, Banca Mondială a mobilizat fonduri pentru Proiectul de management al inundațiilor Odra-Vistula, al cărui obiectiv constă în modernizarea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor și măsurile conexe, care vor asigura protecția unui număr de 5 milioane de persoane față de efectele nocive ale inundațiilor.

La nivelul întregii Uniuni Europene, menținerea unei creșteri durabile și incluzive în fața riscurilor tot mai mari de schimbări climatice și de producere a dezastrelor constituie un imperativ dificil și tot mai urgent al politicilor. Însă prin inovare și instrumente inteligente, România demonstrează că regiunea poate crea comunități mai sigure și mai  reziliente.