REPORTAJ

Moldova: Barca de salvare pentru businessul mic şi mijlociu

29 ianuarie 2009


Not much is happening in the main business park of the small Moldovan town of Glodeni , just northwest of the capital city of Chisinau. Building after rusted-out building sits abandoned and unused.

World Bank Group

Nu se întâmpla prea multe în zona principala de afaceri dintr-un mic orasel Moldovenesc care se numeste Glodeni, situat la nord de capitala Chisinau. Cladiri dupa cladiri darapanate stau abandonate si fara folosinta. În ultimii ani, oraselul Glodeni a pierdut circa 10 mii din locuitorii sai, care au plecat oriunde în cautarea unui lucru, iar oportunitatile de angajare în câmpul muncii pentru cei ramasi sun putine si foarte dispersate.

În parteneriat cu autoritatile locale, Banca Mondiala spera sa injecteze viata în parcurile de afaceri din Glodeni cu ajutorul Proiectul de Sustinere a Investitiilor Rurale (PSIR). Proiectul ofera fonduri si ajuta la elaborarea planurilor de afaceri pentru cei mai activi antreprenori moldoveni – si rezultatele nu se lasa asteptate.

O raza de speranta pentru cautatorii de lucru în parcul de afaceri din Glodeni este Treealcot, un atelier de croitorie fondat de doua moldovence care au crescut din finantarea oferita de PSIR, iar recent au trecut cu sediul în parc pentru a-si diminua costurile operationale.

Dezvoltarea afacerii nu a fost deloc usoara, spune Alexandra Gîsca, care administreaza partea operationala a noii afaceri. Arenda spatiului era mult mai mare înainte de reamplasare. Lucratorii nu erau instruiti în ale croitoriei înainte de a fi angajati, astfel încât instruirea a luat trei saptamâni în locul a doar trei zile.


" Pe întreg teritoriul tarii, proiectul PSIR a fost o barca de salvare pentru persoanele care doreau sa initieze o noua afacere, ajutându-i la începuturi. "

Gheorghe Filip

vicepresedintele consiliului raional Glodeni

Cele 25 de locuri de munca create de ea sunt importante, în special pe motivul ca majoritatea angajatelor sunt unica sursa de câstig din familiile lor. Ea a angajat fosti profesori scolari, vânzatori sau lucratori ai fabricii de zahar, care acum produc la masinile de cusut 15 articole pe zi, livrate apoi unui producator italian proprietar al unei fabrici din apropierea Chisinaului.

Afacerea merge bine. La moment ea are mai multe comenzi decât ar putea satisface, si daca treaba va merge si în continuare asa, ea spera sa angajeze mai multe persoane.



Api
Api