Banca Mondială în Moldova

În pofida performanței economice considerabile pe parcursul ultimilor două decenii, Moldova rămâne a fi una din cele mai sărace țări din Europa. Chiar dacă modelul de creștere economică determinată de consum și alimentată de remitențe a generat o creștere considerabilă și a redus sărăcia, acesta a devenit mai puțin sustenabil cu mult timp înainte de pandemia COVID-19. Declinul remitențelor în combinare cu scăderea numărului de populație și îmbătrânirea acesteia a rezultat într-o creștere scăzută a productivității și un număr semnificativ de persoane cu venituri mici care au devenit dependente de pensii și asistență socială.

Pandemia, criza energetică și criza refugiaților a expus vulnerabilitățile modelului de creștere către șocuri.  Moldova pare a fi o țară dintre cele mai afectate de conflict nu doar din cauza faptului că este situată aproape de zona războiului, ci, de asemenea, din cauza vulnerabilităților sale inerente, în calitate de o economie mică și izolată cu legături strânse atât cu Ucraina, cât și cu Federația Rusă.

Afluxul de refugiați în Moldova a fost și rămâne a fi substanțial,  numărul total al  acestora fiind egal cu aproximativ 15% din populația Moldovei care a trecut frontiera de la începutul războiului. Deși peste 75% din refugiați au plecat în Uniunea Europeană, afluxul refugiaților rămași, probabil, va provoca costuri fiscale adiționale, sufocând resursele pentru prioritățile de dezvoltare pe termen lung.  De asemenea, valul mare de refugiați poate crea un mediu socioeconomic provocator pe termen mediu, în special în cazul în care mulți migranți rămân în Moldova, dar nu reușesc să-și găsească oportunități de angajare.

O dependență puternică de importuri pentru a satisface necesitatea de alimente și energie a făcut Moldova vulnerabilă față de perturbări în aprovizionarea cu alimente și energie, precum și în importurile mărfurilor din Ucraina și Rusia. Pe lângă aceasta, Moldova depinde critic de gazele naturale importate din Rusia, inclusiv pentru furnizarea energiei electrice necesare. Se preconizează că perturbările în import vor genera o presiune asupra prețurilor, aceasta, la rândul său, erodând competitivitatea firmelor și veniturilor din gospodării, în special, pentru cei săraci.

Activitatea economică este în scădere din motivul șocurilor războiului și impactului continuu al pandemiei COVID-19;  prin urmare, Guvernul, ce are un mandat puternic, este susținut de Parlament și își recâștigă încrederea în rândurile cetățenilor și ale partenerilor internaționali, trebuie să găsească modalități de a ameliora impactul economic, în același timp menținând ritmul agendei pe termen lung.  La stadiul economic de moment, este extrem de important ca măsurile de redresare pe termen scurt să fie susținute de reforme  pe termen lung care vor contribui la menținerea economiei departe de  modelul economic curent.

Ultima actualizare: 19 aprilie 2022

Cadrul de parteneriat cu țara din AF 18-21 (CPT 18-21)  susține tranziția Moldovei către un nou model mai sustenabil și mai incluziv de dezvoltare prin asistență analitică, consiliere, finanțare și parteneriate. CPT este bazat pe prioritățile naționale, luând în considerare rezultatele  proiectelor implementate anterior și lecțiile învățate din acestea și încorporând trei cele mai importante priorități ale Diagnosticului sistematic de țară (DST), și anume: (a)  consolidarea statului de drept și a responsabilității în instituțiile economice; (b) îmbunătățirea accesului incluziv la serviciile publice, precum și a calității și eficienței acestora și (c) fortificarea calității și relevanței educației și instruirii pentru obținerea competențelor necesare pe piața muncii. Aceste trei priorități definesc și influențează trei domenii prioritare ale CPT: guvernanța economică, guvernanța în sectorul serviciilor și  dezvoltarea competențelor.

O analiză la mijloc de termen a strategiei, Analiza performanței și învățării (API) a validat aceste domenii prioritare și a extins implementarea CPT prin AF 2022 cu ajustări dictate de evoluția contextului din țară, priorităților țării și a mediului operațional, pentru impulsionarea guvernanței economice robuste; menținerea și fortificarea progreselor solide în domeniul guvernanței serviciilor; re-focusarea în favoarea învățământului superior în cadrul agendei competențelor importante; și integrarea temei de schimbări climatice în cadrul întregului program susținut de Banca Mondială. De asemenea, API a făcut ajustările necesare pentru a reflecta suportul Băncii în cadrul Răspunsului de urgență al Moldovei la pandemia COVID-19, precum și redresarea și reziliența post-criză prin intermediul: (i)  noilor proiecte de împrumut; (ii) reconfigurării portofoliului existent și (iii) Activităților analitice și consultative. Recent Banca a lansat noul său CPT pentru  următoarea perioadă de 5 ani (AF 2023-2027), ce va fi construit în jurul câtorva constrângeri structurale identificate de către Actualizarea continuă a DST și de către Studiul de diagnostic al sectorului privat din țară;  acest CPT, de asemenea, va formula un angajament prospectiv de a consolida instituții, de a fortifica reziliența, de a îmbunătăți competitivitatea și furnizarea serviciilor și de a consolida capitalul uman spre a susține prioritățile Guvernului, inclusiv un răspuns la crize emergente. 

 ANGAJAMENTE-CHEIE

Grupul Băncii Mondiale ajută Moldova în obținerea obiectivelor sale de dezvoltare prin îmbunătățirea guvernanței, instituțiilor și a calității serviciilor publice; îmbunătățirea mediului de afaceri și dezvoltarea sectorului privat;  și investiții în capital uman, infrastructură și în crearea locurilor de muncă, inclusiv în sectorul energetic, sectorul tehnologiilor informaționale și de comunicare (TIC) și sectorul transportului.

Banca susține în continuare Răspunsul de urgență al Moldovei la pandemia COVID-19 și, de asemenea, elaborează o Operațiune de dezvoltare a politicilor cu un buget de 150 milioane dolari SUA. Această Operațiune va ajuta Moldova să amelioreze impactul războiului, inclusiv al afluxului de refugiați, și efectul acestuia asupra gospodăriilor din Moldova; să sporească reziliența față de  viitoarele șocuri și să  consolideze competitivitatea spre a reduce  vulnerabilitățile. Pe lângă aceasta,  Banca susține Moldova în majorarea capacității și îmbunătățirea fiabilității sistemului electroenergetic prin intermediul Proiectului de dezvoltare a sistemului electroenergetic, acesta având un buget de 70 milioane dolari SUA. Proiectul va susține conectarea ulterioară a sistemului electroenergetic al țării la Rețeaua electrică europeană prin România. Aceasta este esențial pentru a ajuta Moldova să-și diversifice sursele de energie electrică, permițând furnizarea energiei electrice la un preț competitiv și transparent.

În pofida crizelor recente, Guvernul Moldovei are un program ambițios de reforme și este în procesul de elaborare a unui Plan de dezvoltare națională. La această etapă esențială, CPT Băncii Mondiale pentru următorii 5 ani va fi aliniat cu Planul de dezvoltare națională și va soluționa constrângerile structurale identificate de către Actualizarea DST și Diagnosticul sectorului privat din țară prin produse de consultanță și împrumut, inclusiv Finanțarea pentru politici de dezvoltare.

Găsiți aici mai multe detalii cu privire la angajamente și rezultate.

Ultima actualizare: 19 aprilie 2022

Economie 

EVOLUȚIILE ECONOMICE RECENTE

În anul 2021 activitatea economică s-a redresat, ajungând la 13,9 la sută. O creștere semnificativă a salariilor, remitențelor și transferurilor sociale a contribuit la creșterea consumului privat. O cerere puternică domestică și redresarea după lockdown a cauzat o încetinire a creșterii din exporturile nete. Toate sectoarele economiei au înregistrat schimbări pozitive după diminuările acute din anul 2020, sectorul agricol ocupând poziția de top (45 la sută). Condițiile monetare au devenit mai strânse deoarece presiunile inflaționiste au crescut din cauza majorării prețurilor la alimente și energie electrică la nivel mondial și a rutelor întrerupte de comerț prin Ucraina. Rata dobânzii de bază a crescut de la 2,5 la sută în 2021 până la 12,5 la sută.

În anul 2021 deficitul contului curent a crescut până la 11,6% din PIB, fiind finanțat în majoritatea cazurilor de bani în numerar și depozite în valută străină. În spatele unui PIB mai înalt stă faptul că datoria externă a scăzut cu 7,3 puncte procentuale până la 65,9 procente din PIB. În 2021  asigurarea medicală și cea socială au fost principalul motiv al majorării cheltuielilor (+11,9 la sută, an de an). Colectarea de venituri a revenit la nivelul anterior (+23,5 la sută, an de an).   Deficitul fiscal, alimentat în majoritatea cazurilor de datorie externă, a ajuns la 2 la sută din PIB. Rata angajării a revenit la valorile sale pre-pandemice și salariile au crescut cu 13% în primele trei trimestre ale anului 2021. Totuși, în ultimul trimestru al anului 2021 inflația în creștere a început să afecteze  capacitatea gospodăriilor vulnerabile de a achiziționa energie electrică.

PERSPECTIVELE ECONOMICE

În timp ce Moldova se restabilea de la câteva șocuri severe, războiul din Ucraina supune riscului recuperarea economică pe termen lung și perspectivele economice pe termen lung ale acesteia. Războiul va afecta economia prin comerț, un aflux masiv de refugiați și prin canale de remitențe, precum și prin incertitudini financiare și de preț.  Se preconizează că creșterea economică va scădea în 2022  până la -0,4 la sută. Impactul negativ asupra consumului privat, investițiilor și exporturilor este parțial compensat de o mare comprimare a importurilor (în jur de 60% din PIB) și de cel mai mare stimul fiscal din istoria țării. Se preconizează că creșterea economică va ajunge la 2,7 la sută în 2023 și la aproximativ 4,2 la sută în 2024. Odată ce economia va deveni mai puternică,  rutele de comerț vor fi restabilite și prețurile înalte  ale produselor alimentare și ale energiei la  nivel global se vor micșora,  se preconizează că deficitul contului curent se va îmbunătăți. Presiunile inflaționiste înalte vor persista pe tot parcursul anului 2022,  inflația depășind limita de sus a coridorului țintă al inflației de 5  procente (+/- 1,5 procente). Se preconizează că deficitul fiscal pe termen mediu va rămâne mai înalt decât în anii dinaintea pandemiei COVID-19, deoarece economia va fi nevoită să protejeze venitul disponibil de prețurile în creștere, să susțină refugiații și să majoreze investițiile. Ca rezultat, se preconizează că datoria publică va crește, rămânând relativ scăzută conform standardelor internaționale.

Ultima actualizare: 19 aprilie 2022