Skip to Main Navigation
COMUNICAT DE PRESĂ 10 decembrie 2019

Fondurile UE ar trebui să fie utilizate pentru a asigura dezvoltarea și creșterea zonelor urbane din România într-un mod sustenabil, inclusiv și competitiv

Perspective de dezvoltare pentru zonele urbane din România pentru perioada de programare 2021-2027

10 decembrie 2019, București: Cele mai dinamice regiuni din Uniunea Europeană (UE) fie au una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane între granițele acestora, fie sunt aproape de o astfel de zonă dintr-o altă regiune.

România ar trebui să canalizeze fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanțare, pentru a asigura dezvoltarea zonelor urbane într-un mod durabil, incluziv și competitiv, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale privind dezvoltarea urbană durabilă pentru perioada de programare 2021-2027, elaborat împreună cu Comisia Europeană și actorii relevanți din România, parte a inițiativei „Catching-up Regions”. 

Polonia și România au fost primele țări care au testat această inițiativă, activitatea fiind extinsă punându-se accentul pe determinarea modului în care regiunile pot să devină mai competitive și mai incluzive.

„Analiza noastră arată clar că orașele și aglomerările urbane sunt motoare de creștere în România și în UE în sens larg”, a spus Tatiana Proskuryakova, Directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. „Pentru a ajuta centrele urbane să prospere, acestea au nevoie de o abordare globală a investițiilor și furnizării de servicii, care să evite fragmentarea pe sectoare sau oprirea dezvoltării la limita administrativă a unei localități”.

Printre recomandările făcute de Banca Mondială pentru perioada de programare 2021-2027 se numără: o abordare mai descentralizată cu programe operaționale regionale concepute pentru fiecare dintre cele opt regiuni din România și cu autorități de management regionale; alocări bine delimitate pentru zonele urbane; o anvelopă mai mare pentru investirea în dezvoltare urbană durabilă în 2021-2027 care să depășească cerința minimă de 6% a Fondului European de Dezvoltare Regională; concentrarea pe zonele urbane funcționale (nu doar pe orașe) și abordările interjurisdicționale; precum și o paletă mai mare a domeniilor de intervenție pentru orașe.

„În următoarea perioadă de programare, Comisia își propune să consolideze și mai mult dimensiunea urbană a politicii de coeziune prin investiții țintite pentru a sprijini orașe competitive, durabile și incluzive”, a spus Vittoria Alliata di Villlafranca, director în Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene. „Acest studiu poate să ajute orașele din România să coopereze mai mult cu zonele din jur în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare. Aceasta ar duce la utilizarea mai eficientă a finanțării publice, un potențial mai mare pentru dezvoltarea locală și servicii mai bune pentru cetățeni și întreprinderi.”

Investițiile strategice în infrastructură care vor fi efectuate în următorii ani vor crea modele de dezvoltare pentru sute de ani de acum înainte. Traseul de dezvoltare și creștere al României nu este cunoscut încă, dar este clar că orașele vor fi actorii principali. Și modul în care se dezvoltă orașele din România acum va defini felul în care va arăta România mâine. 


COMUNICAT DE PRESĂ NR.: 2020/ECA/45

Contact

În București
Ana Catauta
+40742213850
acatauta@worldbank.org
Api
Api