Learn how the World Bank Group is helping countries with COVID-19 (coronavirus). Find Out

OPINIE 26 noiembrie 2019

România mizează pe inovare pentru a anticipa riscurile schimbărilor climatice și de producere a dezastrelor

Atunci când mă merg spre birou în București, adesea mă simt de parcă aș conduce printr-un oraș renascentist al vremurilor moderne. Cu sectorul său tehnologic în plin avânt, România a înregistrat una dintre cele mai mari rate ale dezvoltării economice din Uniunea Europeană, timp de aproape un deceniu. Cu toate acestea, țara deține un loc de frunte în regiunea Uniunii Europene și pentru o altă categorie - riscul de producere a dezastrelor.

În România au fost înregistrate 13 cutremure majore în ultimul secol, care au avut ca rezultat peste 2000 de decese și au afectat mai mult de 400.000 de oameni. În 1977, peste 35.000 de persoane au rămas fără locuință într-un cutremur catastrofal care a produs daune depășind valoarea de 1,8 miliarde EUR, în numai 55 de secunde. Astăzi, București încă este orașul cu cel mai ridicat risc seismic dintre toate capitalele Uniunii Europene.

De asemenea, țara a fost expusă celui mai mare număr de inundații din Uniunea Europeană, în regiunile rurale pierderile cauzate de aceste fenomene depășind și de 20 de ori pierderile provocate de seisme. Și, în mijlocul unor astfel de calamități, 23% din populația României trăiește în sărăcie, conform datelor din 2016, un număr mult mai mare de locuitori fiind expus riscului sărăciei sau excluderii sociale (35% în 2017).

Trebuie să recunoaștem faptul că, atât în România, cât și în alte țări, provocările riscurilor de producere a dezastrelor și dezvoltării durabile sunt intrinsec corelate.

Deja știm că efectele provocate de dezastre nu sunt resimțite în mod egal - o pierdere în valoare de un euro pentru cei săraci are un impact mai mare asupra bunăstării acestora decât pentru românii mai bogați, iar cei aflați mai aproape de pragul sărăciei au nevoie de o perioadă de timp mai îndelungată pentru a-și reveni în urma unui dezastru.

De asemenea, știm că dezastrele pot anula progrese câștigate cu greu în ceea ce privește dezvoltarea. Un studiu al Băncii Mondiale privind reziliența socio-economică la dezastre în România, ce urmează a fi publicat curând, constată că până la 7% din populația Bucureștiului (164.000 de persoane) ar putea depăși imediat pragul sărăciei dacă regiunea ar fi lovită astăzi de un cutremur moderat.

Mai mult, schimbările climatice măresc frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme, de la incendiile de vegetație la secete și viituri, ceea ce înseamnă că astfel de obstacole ar putea pune sub amenințare dezvoltarea durabilă în România, în absența unor intervenții de politici incluzive, bazate pe informații în privința riscurilor. De fapt, Bucureștiul ocupă locul trei în ceea ce privește temperaturile cu creșterea cea mai rapidă în rândul celor 58 cele mai mari orașe din Uniunea Europeană - o realitate sumbră, având  în vedere valurile caniculare recente care au afectat Europa.

Într-un cuvânt, aceste riscuri sunt mult prea mari pentru cei aproape 20 de milioane de locuitori pentru care România este „acasă“. Însă ce pot face factorii decizionali pentru a se asigura că România se menține pe calea creșterii incluzive și a prosperității comune?

Un punct de pornire ar fi îmbunătățirea accesului la date care permite adoptarea unor măsuri. Perfecționarea modalităților de colectare, analiză și comunicare a informațiilor referitoare la riscuri este esențială în pregătirea pentru dezastre. Iar pentru țara care a fost supranumită „Silicon Valley din Transilvania“, acest lucru înseamnă valorificarea potențialului oferit de tehnologie - adesea condusă de o societate civilă plină de energie.

Un exemplu promițător în acest sens vine de la MKBT: Make Better, o altă organizație civică din România, care a colectat date ajutând la identificarea a peste 8.000 de persoane care locuiesc în clădiri afectate de risc ridicat de prăbușire în caz de cutremur. Code for Romania, comunitate tehnologică civică locală, elaborează o nouă aplicație care permite guvernului să direcționeze mai bine resursele și voluntarii în cazul unui cutremur major sau al altor dezastre, pentru a crea o cultură a siguranței și rezilienței. 

La nivel național, Guvernul României acționează în parteneriat cu Banca Mondială și Uniunea Europeană pentru a derula politici anticipative privind managementul riscului de producere a dezastrelor. De exemplu, crearea unui nou instrument de evaluare multi-hazard a riscurilor la nivel național (Ro-Risk) va pune la dispoziție tuturor ministerelor informații necesare investițiilor pentru reducerea riscurilor și va ajuta factorii decizionali să înțeleagă impactul economic și financiar al dezastrelor. De asemenea, Banca Mondială sprijină modernizarea infrastructurii de urgență la nivelul întregii țări, asigurând că peste 3.000 de persoane din personalul de primă intervenție se pot baza oricând pe dotări de reacție mai sigure și mai reziliente. Și la nivel municipal, Banca Mondială a început recent să furnizeze servicii de asistență tehnică Municipiului București pentru optimizarea performanței Programului de reducere a riscurilor seismice.

Peste 350 de experți din Europa și din întreaga lume se vor reuni la București la finalul acestei luni pentru a participa la conferința Understanding Risk Europe 2019 și a examina modul în care tehnologia și inovația pot contribui la crearea unor societăți mai reziliente, subliniind angajamentul guvernului ca România să devină una dintre țările deschizătoare de drumuri în domeniul managementului modern al riscului de producere a dezastrelor.

Chiar dacă dezastrele naturale constituie un factor inerent al viitorului României, guvernul țării și organizațiile civice conlucrează pentru valorificarea unor noi instrumente și abordări curajoase pentru ca țara să devină mai sigură și mai prosperă - un efort care ar trebui să ne inspire pe toți.

Api
Api