Noutăţi

Această pagină în:

REPORTAJ

Prognoza economică actualizată - Octombrie 2013

07 octombrie 2013

Idei principale
  • Creşterea economică s-a accelerat şi poziţia externă a Moldovei s-a consolidat.
  • Din cauza şocurilor externe şi a ciclului electoral riscurile asupra perspectivelor de creștere sunt substanţiale.
  • În vederea reducerii sărăciei şi impulsionării prosperităţii, Moldova trebuie să accelereze reformele structurale.

Recent Economic Developments

Economia Moldovei s-a redresat în urma recesiunii din 2012. În al doilea trimestru al 2013, creşterea s-a accelerat până la 6,1 la sută, determinând o majorare a PIB-ului în prima jumătate a anului cu 4,9 la sută. Industria prelucrătoare a crescut cu 9,4 la sută, în timp ce investiţiile în infrastructura drumurilor şi construcţiilor au stimulat extinderea industriei extractive cu 18,8% în prima jumătate a 2013. Consumul gospodăriilor a fost principalul determinant al creșterii pe partea de cheltuieli (+5,8 la sută), alimentat de majorarea remiterilor şi salariilor. În pofida creşterii relativ bune (+ 4,5 la sută), investiţiile fixe au o performanţă insuficientă pentru a fi forța motrică a creşterii economice.

Deficitul Contului Curent (CC) rămâne la nivel de o singură cifră, Banca Naţională a Moldovei (BNM) reuşind să acumuleze rezerve valutare. Deficitul CC a fost de 8,6 la sută în primul semestru. Deși deficitul comercial a rămas la un nivel ridicat, creşterea exporturilor (7,5 la sută) a depăşit creşterea importurilor (6,3 la sută) în primul semestru al anului. Creşterea remiterilor (în special din ţările CSI) a fost puternică, majorându-se cu 9,5% în primul trimestru al 2013, ajungând aproape la nivelul de înainte de criză. Investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 53 la sută, reprezentând 3,3% din PIB, însă deocamdată nu au atins nivelul de înainte de criză. La mijlocul anului 2013, totalul datoriei externe a constituit 81 la sută din PIB. În general, poziţia externă s-a îmbunătățit şi a permis acumularea rezervelor valutare, în prezent acoperind peste 4,5 luni de import şi 138% din datoria externă pe termen scurt.

Politica monetară a fost consecventă cu nivelul de ţintire a inflației de 5 +/-1,5 la sută. Până în luna august 2013, preţurile de consum au scăzut aproape până la limita inferioară a intervalului ţintă, la 3,7 la sută anual, datorită recoltei bune din 2013 şi lipsei ajustărilor tarifelor la serviciile comunale. Ca răspuns la presiunile deflaționiste, BNM a relaxat politica monetară. Din aprilie, rata de bază a dobânzii se află la cel mai mic nivel istoric (3,5 la sută). BNM a permis deprecierea moderată a monedei naționale. Oferta de monedă M3 a accelerat până la 22,1 la sută, în timp ce creditarea sectorului privat s-a majorat cu 14,1 la sută anual, în august 2013.

Fiind determinate de o creştere economică sporită, încasările la buget au rămas la o cotă înaltă. În primele 8 luni din 2013, încasările au crescut cu 8,6 la sută. În același timp, cheltuielile guvernamentale au rămas în urma planificărilor, astfel încât deficitul bugetar s-a redus în perioada ianuarie-august 2013 până la 1,6% din PIB estimat, comparativ cu 3,1 la sută din PIB pentru aceeași perioadă a anului precedent.

Prognozele pe termen mediu

Preconizăm o accelerare a creşterii PIB cu 5,5 procente în 2013, înainte de descreşterea acestuia cu 3,5 procente în 2014. Pe termen mediu, prognozăm o creştere de circa 4,5 procente. Redresarea sectorului agricol, după o secetă severă şi diminuarea producerii din 2012, vor constitui factorii determinanți ai creșterii prognozate pentru a doua jumătate a anului 2013. În plus, creşterea puternică a remiterilor, determinată în special de investițiile mari în infrastructură din Rusia, va susţine sporirea continuă a consumului şi a investiţiilor. În 2014, ambii factori menţionaţi mai sus se vor diminua, reducând traiectoria creşterii preconizate. Între timp, există probabilitatea ca cererea externă din partea celor mai mari parteneri comerciali să fie constrânsă: creşterea economică din Federaţia Rusă se încetinește, în timp ce redresarea UE va rămâne limitată. Din 2015, preconizăm cererea externă să crească, alimentând atât exporturile moldoveneşti cât şi remiterile către Moldova.

Fiind o țară mică cu o economie deschisă, Moldova este vulnerabilă la condițiile climatice și economice globale, subliniind importanța unui management macroeconomic prudent. În ultimii ani, autorităţile au realizat un progres substanţial în macro management: inflaţia este sub control, deficitele fiscale reprezintă mai puțin de 3 procente din PIB şi datoria publică este mică. Cu toate acestea, provocările ciclului electoral şi mediul extern încă fragil determină necesitatea unor instituţii puternice. Potrivit estimărilor noastre, deficitul CC se va mări în următorii ani. Creșterea cheltuielilor recurente adoptate mai devreme în acest an şi a cheltuielilor de capital vor majora deficitul fiscal până la 2,5 la sută din PIB în anul 2013 şi va depăşi 3% în 2014. În timp ce indicatorii agregaţi ai performanţei bancare indică tendinţe pozitive, există vulnerabilităţi legate de guvernarea corporativă şi transparenţa proprietarilor băncilor, precum şi de aplicarea eficientă a puterii de execuție a regulatorilor.

În vederea majorării perspectivelor de creştere, Moldova trebuie să accelereze reformele pro-investiţionale şi pro-export. Autorităţile desfăşoară un program ambiţios de reforme structurale încorporate în Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova - 2020", pe care Banca Mondială o susţine prin, recent aprobata, Strategia de Parteneriat cu Ţara pentru 2014-2017. În timp ce provocările sunt numeroase, guvernul în următorul an și-ar putea concentra eforturile de reformare în trei domenii. În primul rând, asupra îmbunătăţirii previzibilității unui mediu de afaceri stimulator, crearea condiţiilor egale de concurenţă şi reducerea costurilor de conformare a reglementărilor. În al doilea rând, asupra consolidării stabilităţii sectorului financiar - promovarea transparenţei şi îmbunătăţirea accesului la finanţe. În al treilea rând, îmbunătățirea echității și eficienței investițiilor publice, subvenţiilor în agricultură (a se vedea tema respectivă din prezenta Actualizare) şi asistenţei sociale.