COMUNICAT DE PRESĂ

Banca Mondială: Reforme ale sistemelor de pensii sunt necesare în țările emergente din Europa și Asia Centrală pentru a proteja generațiile viitoare

21 februarie 2014

Țările întâmpină dificultăți în satisfacerea necesităților de asigurare cu pensii a populațiilor în proces de îmbătrânire 

BRUXELLES, 21 februarie 2014 — Efectele profunde ale îmbătrânirii populației și contractării forței de muncă asupra sistemelor suprasolicitate de pensii de stat în Europa de Est și țările Asiei Centrale necesită reforme semnificative, menționează noul raport al Băncii Mondiale Piramida inversată: Sistemele de pensii se confruntă cu provocări demografice în Europa și Asia Centrală. În cazul în care reforme esențiale ale sistemelor de pensii nu vor fi realizate, tinerii și persoanele în etate sărace vor avea de suferit cel mai mult de pe urma incapacității sistemelor de pensii de stat de a asigura protecția veniturilor de bază după pensionare. Potrivit raportului, incapacitatea de a acționa astăzi generează probleme de echitate pentru generația următoare, deoarece s-ar solda, probabil, cu reduceri ulterioare în volumul prestațiilor, care i-ar afecta pe cei săraci mai mult decât pe cei înstăriți.

Raportul, lansat astăzi la Bruxelles în cadrul unei conferințe găzduite de Comisia Europeană și Banca Mondială, constată că majoritatea sistemelor de pensii au atins deja "maturitatea", cu mici posibilități de a extinde numărul de contribuabili din cauza populației apte de muncă stagnante și în declin. Declinul populației apte de muncă cauzează piramida tradițională a populației – câteva persoane în etate la vârful piramidei și un număr mare de persoane apte de muncă la baza piramidei – inversată, cu un număr mic de persoane apte de muncă aflate la baza piramidei și un număr mare de pensionari aflați în limitele superioare ale piramidei.

“Țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală au fost printre cei mai activi reformatori din lume, adoptând mai multe scheme de pensii noi, precum sunt sistemele de puncte în Serbia și Croația, conturile noționale în Letonia și Polonia, prestațiile universale în Georgia, Kazakhstan și Kosovo, și conturile de economii individuale în Estonia, România, Macedonia și Federația Rusă,” a relatat vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală Laura Tuck“Totuși, multe din aceste reforme nu au fost suficiente pentru ca sistemele de pensii să mențină niveluri adecvate de prestații în contextul provocărilor demografice profunde. Mai mutl ca atât, unele reforme au fost inversate din cauza presiunilor fiscale pe termen scurt.”

Raportul constată că țările în tranziție din Europa și Asia Centrală, inclusiv Turcia, au realizat eforturi substanțiale în ultimii 20 de ani în reformarea sistemelor de pensii, în scopul de a le alinia la noile realități sociale și economice ale economiilor de piață. Cu toate acestea, în condițiile creșterii economice sporite la mijlocul anilor 2000, unele țări au sporit generozitatea pensiilor în funcție de veniturile lor mai mari. Criza financiară a lăsat aceste țări cu venituri reduse și prestații de pensii majorate, fapt ce a condus la inversarea reformelor sistemelor de pensii. De exemplu, unele țări au desființat conturile de economii individuale pentru a compensa deficitul de venituri, cu riscul compromiterii și mai mari a viabilității și caracterului adecvat al pensiilor pe termen lung.

“Sistemele de pensii nu mai pot promite prestații generoase numărului de pensionari în ascensiune. Creșterea speranței de viață, declinul abrupt al fertilității și emigrarea sporită au contribuit la compromiterea acoperirii financiare a multor sisteme de pensii,” a declarat vicepreședintele Băncii Mondiale pentru reducerea sărăciei și management economic Ana Revenga în cadrul discursului introductiv la eveniment. “Raportul examinează o serie de soluții și conchide, că sistemul public de pensii va trebui să prioritizeze acordarea pensiilor de bază în tandem cu măsuri de încurajare a unor perioade de lucru active mai mari și a economiilor individuale.”

Reformele trebuie să asigure că persoanele în etate nu vor cădea pradă sărăciei, oferind prestații de pensii minim necesare. Aceasta are implicații asupra modului în care pensiile sunt actualmente finanțate.

“Modificarea mecanismului de finanțare pentru siguranță la pensionare are implicații asupra celor care vor obține prestațiile și asupra volumui acestor prestații,” a declarat Anita Schwarz, economist principal în regiunea Europa și Asia Centrală a Băncii Mondiale și unul din autorii principali ai raportului.  “În prezent, țările limitează deseori pensiile la cei care au contribuit și corelează prestațiile pe care le primesc la contribuțiile efectuate. Însă toate persoanele în etate au nevoie de o careva formă de venit pentru menținerea unor standarde de viață demne. Aceasta generează necesitatea identificării altor surse de finanțare decât impozitul pe veniturile asigurate din activitate.”

Raportul analizează două soluții posibile pentru a face față provocărilor demografice ale sistemelor de pensii: generarea veniturilor fiscale suplimentare pentru a acoperi deficitele de pensii, precum și creșterea numărului de contribuabili în cadrul sistemelor. Totuși, țările din regiune au tendința de a avea deja poveri fiscale mari, în special pentru forța de muncă, lăsându-le puțin spațiu pentru pentru generarea veniturilor suplimentare în scopul diminuării deficitelor de pensii. Tranziția de la impozitarea muncii ca sursă de finanțare pentru siguranță la pensionare spre impozite pe consum și proprietăți ar putea ajuta la generarea unor venituri suplimentare, dar și în acest caz domeniul de aplicare este limitat în majoritatea țărilor.    

Nici extinderea numărului de contribuabili nu este un remediu universal. În cele mai multe țări din Europa de Est și Asia Centrală, majoritatea adulților tineri, cu vârsta cuprinsă între 35-44 ani, sunt deja angajați în câmpul muncii. Spațiul pentru extinderea forței de muncă se află în rândul persoanelor de o vârstă mai înaintată, dintre care mai puțini sunt angajați în câmpul muncii față de alte regiuni ale lumii. Mai mult ca atât, extinderea bazei de contribuabili poate facilita sau tergiversa reformele sistemelor de pensii în cazul în care relația dintre contribuții și acumularea prestațiilor rămâne fundamental greșită.

“Una dintre constatările principale ale raportului este că extinderea numărului de contribuabili ‒ prin integrarea lucrătorilor din sectorul neformal sau a fluxului de imigranți în creștere ‒ ajută sistemul de pensii pe termen scurt, atunci când beneficiază de venituri suplimentare, însă înrăutățește situația pe termen lung, atunci când prestațiile de pensii urmează a fi plătite unui număr și mai mare de pensionari,” a declarat Omar Arias, economist principal în regiunea Europa și Asia Centrală a Băncii Mondiale și unul din co-autorii principali ai raportului.  “Formalizarea și imigrarea ar putea ajuta guvernele să câștige timp pentru realizarea ajustărilor necesare ale sistemelor de pensii, dar nici una din ele nu va realiza obiectivele gemene de caracter just și sustenabilitate pe termen lung.”

În timp ce veniturile suplimentare și forța de muncă sporită pot contribui la atenuarea efectelor adverse pe termen scurt ale reformelor sistemelor de pensii inevitabile, soluția pe termen lung ar putea fi ajustarea generozității sistemelor de pensii, astfel încât veniturile de pensionare să acopere doar perioada în care persoanele nu mai pot activa fizic în câmpul muncii, de regulă ultimii 15 ani din viață. Aceasta se oferea pensionarilor în 1970, comparativ cu o medie de 18 ani pentru bărbați și 23,5 ani pentru femei în prezent în multe țări.

Creșterea vârstei de pensionare și încurajarea și sprijinirea persoanelor să lucreze o perioadă mai mare ar permite sistemelor de pensii să asigure venitul de bază la pensionare și să fie mai sustenabile sub aspect financiar. Măsuri de încurajare a lucrătorilor de vârstă mai înaintată pentru a continua să lucreze includ:

  • Oferirea opțiunilor pentru pensionare treptată, de exemplu, permițându-le persoanelor de vârstă mai înaintată să lucreze pe fracțiuni de normă, beneficiind de pensie parțială;
  • Adoptarea unor mici ajustări ale mediului de lucru, precum magnificatoarele pe monitoarele calculatoarelor și scaune ergonomice, pentru a spori nivelul general de productivitate și nivelul de confort al lucrătorilor; și
  • Investiții mai eficiente în formarea persoanelor de vârstă mai înaintată prin regândirea sistemelor de învățare, educare și formare pe tot parcursul vieții în scopul de a le ajusta pentru aceste persoane.

În final, presiunile fiscale determină țările să limiteze tot mai mult cheltuielile lor de pensii deja suprasolicitate, prin promovarea pensiilor private și a planurilor individuale de economii pe termen lung. Economiile permit lucrătorilor de a avea resurse de pensii suplimentare disponibile. Măsuri, cum ar fi înscrierea automată în sisteme de economii, pot determina muncitorii să completeze orice decalaj în veniturile din pensii cu propriile economii. 

Nu există soluții universale. Indiferent de parcursul ales, țările trebuie să inițieze un dialog social privind cea mai adecvată modalitate de abordare pentru fiecare context în scopul menținerii capacității sistemelor de pensii de a oferi protecția veniturilor de bază la pensionare pentru tinerii și persoanele în etate defavorizate de astăzi în contextul provocărilor demografice.

Contacte media
COMUNICAT DE PRESĂ NR.:
2014/331/ECA