În Moldova, mai mulți arbori înseamnă mai multă mâncare

Eroziunea solului este o problemă gravă pentru aproximativ o treime din toate terenurile agricole în Republica Moldova. Iar într-o țară, în care majoritatea populației rurale sărace cultivează terenuri pentru asigurarea hranei, calitatea solului este crucială.

Terenurile în Moldova reprezintă în proporție de trei sferturi terenuri agricole, și dat fiind că bonitatea solului a scăzut, la fel au scăzut și recoltele. În unele sate, recoltele au scăzut cu peste jumătate. Și acesta poate însemna diferența dintre posibilitatea de a-și asigura hrana și foame.

Solul de suprafață subțire și instabilitatea terenurilor sunt două probleme în acest context. 

Doar 11 la sută din suprafață sunt împădurite

Doar 11 la sută din terenurile Republicii Moldova sunt împădurite. Rădăcinile copacilor stopează eroziunea provocată de apă și vânt. Cu sprijinul Băncii Mondiale, Moldova plantează arbori cu scopul de a crește suprafața împădurită până la 15 la sută. Ideea este de a stabiliza terenurile, a proteja bazinele acvatice vitale și a îmbunătăți calitatea aerului.

În Hîrtop, oamenii susțin planul, spune primarul satului Vladimir Medoni. "Principalul beneficiu este că terenurile degradate sunt îmbunătățite, iar oamenii beneficiază de acești arbori și pășuni mai bune."

Gheorghe Rabei, consilier la Cobusca, este de acord, spunând că oamenii pot vedea cu ușurință că proiectul îi ajută. "Din moment ce am fost de acord să ameliorăm aceste suprafețe, eroziunea s-a redus. Și, pe viitor, sperăm că oamenii din sat vor putea obține lemn de foc din copaci." Alte idei includ apicultura, vânatul fazanilor, căutarea ciupercilor toamna și utilizarea noilor păduri pur și simplu ca loc de odihnă.

Revendicarea "terenurilor refuzate"

Liderii din sat plantează arbori pe așa-numitele "terenuri refuzate", care sunt proprietatea comunității, dar nu sunt utilizate pentru agricultură sau alte scopuri. Salcâmii albi rezistenți la secetă cresc repede și terenul aici este plantat cu grupuri mici de copaci. Pe alte terenuri, autoritățile silvice plantează de asemenea fâșii de stejar, pin și plop.

"Cu cât mai multe păduri plantăm, cu atât mai mult încetinim schimbările climatice", spune Mihai Plămădeală de la Proiectul conservarea solurilor în Republica Moldova. "Verile vor fi mai puțin calde, iernile mai puțin severe și este bine pentru populație."

Furaje pentru vacile din sate

O parte a proiectului are drept scop utilizarea pășunilor odată latente pentru plantarea lucernei ca furaj pentru vaci. Tudor Corlateanu este un producător agricol de legume și lactate. "Cel mai bun lucru din program este că nu trebuie să mai caut hrană pentru vacile mele pe toate câmpurile. Lucerna a dublat cantitatea de lapte produsă de vacile mele." El adaugă că sătenii care au vaci plantează lucernă pe același teren, astfel încât pot închiria un tractor și recolta lucerna împreuna, economisind bani și timp.

Scopul este de a planta peste 30.000 de hectare, pe lângă programul guvernului de împădurire la scară mai largă a circa 60.000 de hectare. Aproximativ jumătate din plantațiile proiectului se vor realiza pe terenuri "refuzate" mici, neuniforme, odată neglijate și acum vitale pentru solul, apa și aerul Moldovei.