COMUNICAT DE PRESĂ

În anul 2012, ţările în curs de dezvoltare primesc remitenţe în valoare de peste $400 miliarde, se afirmă într-un raport al Băncii Mondiale

20 noiembrie 2012

WASHINGTON, 20 noiembrie 2012 – Se aşteaptă ca fluxurile de remitenţe către ţările în curs de dezvoltare să depăşească estimările anterioare şi să totalizeze 406 miliarde USD în acest an, ceea ce reprezintă o creştere cu 6,5% faţă de valoarea înregistrată anul trecut, se afirmă într-un nou raport al Băncii Mondiale privitor la migraţia globală şi remitenţe.

Se estimează că remitenţele trimise către ţările în curs de dezvoltare vor creşte cu încă 7,9% în 2013, cu 10,1% în 2014 şi cu 10,7% în 2015, ajungând la suma de 534 miliarde USD în 2015.

La nivel global se aşteaptă ca remitenţele, inclusiv cele care circulă spre ţările cu venituri mari, să totalizeze 534 miliarde USD în 2012, conform proiecţiilor; aceste remitenţe vor creşte până la 685 miliarde USD în 2015, în conformitate cu cel mai recent raport al Băncii dedicat Migraţiei şi Dezvoltării şi dat publicităţii astăzi.

Cu toate acestea, în ciuda creşterii volumului de remitenţe direcţionat către ţările în curs de dezvoltare, criza economică globală care continuă să se manifeste a dus la o scădere a fluxurilor de remitenţe către anumite regiuni, cele mai afectate fiind în special Europa și Asia Centrală şi Africa Sub-sahariană, în timp ce Asia de Sud, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord („MENA”) se aşteaptă să aibă o situaţie mult mai bună decât s-a estimat anterior.

Principalele ţări care au primit remitenţe înregistrate oficial în 2012 au fost India (70 miliarde USD), China (66 miliarde USD), Filipine şi Mexic (fiecare cu câte 24 miliarde USD), şi Nigeria (21 miliarde USD). Alte ţări care primesc remitenţe semnificative sunt Egipt, Pakistan, Bangladesh, Vietnam şi Liban.

Raportat la PIB propriu, în 2011 ţările cu cele mai mari remitenţe au fost Tadjikistan (47%), Liberia (31%), Republica Kârgâstan (29%), Lesotho (27%), Republica Moldova (23%), Nepal (22%) şi Samoa (21%).

“Deşi lucrătorii migranţi sunt, într-o mare măsură, afectaţi în mod advers de creşterea lentă înregistrată la nivelul economiei globale, volumul remitenţelor a rămas la valori care s-au schimbat foarte puţin, ceea ce este remarcabil, oferind un sprijin vital nu doar familiilor sărace, dar constituind şi o sursă constantă şi viabilă de venit în valută străină pentru multe ţări sărace care primesc aceste remitenţe,” a declarat Hans Timmer, Director al Grupului Băncii Mondiale pentru Perspective de Dezvoltare.

Regiunile şi ţările din care provin un număr mare de lucrători migranţi către ţările exportatoare de petrol continuă să înregistreze o creştere robustă la nivelul fluxului de remitenţe provenind din surse externe, în comparaţie cu valorile înregistrate în ţări unde lucrătorii migranţi sunt foarte mult concentraţi în economii mai avansate, cum ar fi ţările din Europa de Vest.

Astfel, Asia de Sud, ţările MENA şi regiunile Asia de Est şi Pacific, cu un număr mare de lucrători existenţi în țările din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), înregistrează la nivelul remitenţelor o creştere care este superioară aşteptărilor. Pentru Asia de Sud, în anul 2012 remitenţele se aşteaptă să ajungă la o valoare totală de 109 miliarde USD, o majorare de 12,5% față de 2011; se estimează că regiunea Asia de Est şi Pacific va atrage 114 miliarde USD, ceea ce constituie o creştere cu 7,2% faţă de anul 2011; în timp ce ţările MENA se aşteaptă să primească 47 miliarde USD, ceea ce constituie o creştere de 8,4% faţă de valorile înregistrate în anul anterior.

Remitenţele trimise către ţări din America de Sud şi zona Caraibelor sunt sprijnite de economii aflate în curs de revenire şi de o piaţă a muncii aflată în curs de îmbunătăţire în SUA, fiind însă temperate de o economie europeană slăbită. Astfel, regiunea va înregistra o creştere modestă de 2,9% în 2012, totalizând o valoare estimată de 64 miliarde USD.

Prin contrast, ne aşteptăm ca remitenţele să rămână constante în Europa și Asia Centrală şi Africa sub-sahariană, în principal datorită unor contracţii economice înregistrate în ţările cu venituri mari. Fluxurile de remitenţe către Europa şi Asia Centrală sunt estimate la o cotă care teoretic nu s-a modificat, de 41 miliarde USD şi 31 miliarde USD la nivelul Africii sub-sahariene anul acesta, deşi conform proiecţiilor ambele regiuni vor înregistra o refacere robustă din punctul de vedere al fluxurilor de remitenţe în anul 2013.

“Lucrătorii migranţi manifestă o rezistenţă nemaipomenită în faţa crizei economice care continuă în ţările avansate,” a declarat Dilip Ratha, Director în cadrul Unităţii pentru Migraţie şi Remitenţe a Băncii Mondiale şi autor principal al Raportului privind Migraţia şi Dezvoltarea. “Rapiditatea cu care găsesc locuri de muncă alternative şi reducerea cheltuielilor personale a împiedicat întoarcerea acestora pe scară largă în ţările de domiciliu.”

Privind spre viitor, Banca se aşteaptă ca remitenţele să continue să crească spre toate regiunile lumii, deşi persistenţa şomajului în Europa şi atitudinea din ce în ce mai categorică manifestată în unele ţări faţă de lucrătorii migranţi antrenează şi anumite riscuri serioase de scădere.

Un alt obstacol în calea fluxului de remitenţe îl constituie comisionul costisitor plătibil pentru trimiterea banilor, situat la o medie de 7,5% în trimestrul 3 al anului 2012 pentru primele 20 de coridoare bilaterale de remitenţe şi 9% pentru toate ţările pentru care avem disponibile date cu privire la comisioanele percepute. Comisionul mediu de remitenţă pentru Africa Sub-sahariană a fost de 12,4%, ceea ce constituie cea mai mare valoare la nivelul tuturor ţărilor în curs de dezvoltare.

De asemenea, în Raportul privind Migraţia şi Dezvoltarea se mai observă şi că anticipările privitoare la remitenţele trimise cu ajutorul tranzacţiilor realizate pe mobil încă nu au fost îndeplinite, în ciuda avântului pe care l-a cunoscut utilizarea telefoniei mobile în toate ţările în curs de dezvoltare. Remitenţele trimise cu ajutorul tranzacţiilor realizate pe mobil se încadrează în golul legislativ dintre reglementările financiare şi cele privind telecomunicaţiile, multe bănci centrale interzicând instituţiilor nebancare să furnizeze servicii financiare. Astfel, băncile centrale şi autorităţile din domeniul telecomunicaţiilor trebuie să se întâlnească şi să elaboreze reguli destinate acestui gen de remitenţe.

Raportul citat abordează pe scurt şi problema punerii în aplicare a noilor reglementări dedicate remitenţelor în SUA şi Europa şi concluzionează că este posibil ca aceste reglementări să ducă la o scădere a comisioanelor pentru remitenţe pe termen lung, prin intensificarea concurenţei şi prin îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor.

“Comunitatea globală a înregistrat progrese în trei din cele patru domenii de interes aflate pe agenda globală a remitenţelor – datele, comisioanele de remitenţă şi valorificarea remitenţelor pentru obţinerea accesului pe pieţele de capital în diverse ţări. Cu toate acestea, progresul înregistrat a fost destul de scăzut cu privire la crearea unei legături între remitenţe şi accesul categoriilor sărace la serviciile financiare. Există un mare potenţial de dezvoltare a micro-economiilor legate de aceste remitenţe şi scheme de micro-asigurare, precum şi pentru finanţarea IMM-urilor,” a mai declarat Ratha.

În calitate de jucător-cheie pe scena migraţiei şi remitenţelor, Banca Mondială depune acum eforturi pe marginea unei noi iniţiative, Parteneriatul Global pentru Cunoaştere în domeniul Migraţiei şi Dezvoltării (Global Knowledge Partnership on Migration and Development - KNOMAD), al cărui obiectiv este să faciliteze dezbaterile multidisciplinare şi discuţiile pe teme de migraţie, dezvoltarea unor opţiuni de dezvoltare, şi acordarea de ajutor pentru ţările care trimit şi primesc remitenţe în vederea implementării unor politici-pilot.

De asemenea, Banca Mondială continuă să înregistreze progrese considerabile în dezvoltarea de instrumente financiare pentru a valorifica migraţia şi remitenţele în scopul susţinerii dezvoltării naţionale. Legăturile cu diaspora pot constitui un puternic instrument financiar necesar pentru mobilizarea economiilor diasporei pentru a finanţa anumite proiecte ale sectorului privat şi public, precum şi pentru a contribui la îmbunătăţirea profilului datoriei în ţara de destinaţie. De asemenea, Banca a creat şi un Grup de Lucru pentru Legătura cu Diaspora (Diaspora Bond Task Force) pentru a furniza asistenţă tehnică acelor ţări care sunt interesate să susţină legătură cu diaspora pentru finanţarea unor proiecte de dezvoltare.

Contacte media
La Washington

Indira Chand
tel : +1 (202) 458-0434

În Pentru transmisiuni TV/radio

Mehreen A.  Sheikh
tel : +1 (202) 458-7336

COMUNICAT DE PRESĂ NR.:
2013/159/DEC