COMUNICAT DE PRESĂ

Un nou raport al Băncii Mondiale solicită trecerea activităţilor desfăşurate „la negru” în statele din Europa de Est la economia formală

10 septembrie 2012




BRUXELLES, 10 septembrie 2012 – Prea multe persoane şi firme din Europa de Est desfăşoară activităţi „la negru” – pe pieţele de bunuri şi servicii neimpozitate şi nereglementate, concluzionează un raport al Băncii Mondiale „Atragerea la lumină: integrarea muncii „la negru” în Europa”. Pe măsură ce criza monedei Euro, îmbătrânirea populaţiei şi scăderea forţei de lucru încep să atingă şi economiile din Europa de Est, trecerea lucrătorilor şi a firmelor care îşi desfăşoară activitatea la negru în legalitate este un factor deosebit de important pentru dezvoltarea economică pe termen lung a Europei de Est.

Raportul, lansat astăzi la Bruxelles în cadrul unei conferinţe comune a Centrului pentru Studii Politice Europene (CEPS) şi a Băncii Mondiale, concluzionează că integrarea economiilor informale din statele din Europa de Est în sectorul formal este crucială pentru bunăstarea cetăţenilor, dezvoltarea firmelor şi progresul societăţii. Raportul oferă o serie de linii directoare pentru factorii legislativi din noile state UE, îndemnându-i să atragă în legalitate cât mai multe activităţi desfăşurate „la negru”.

În discursul ţinut în deschiderea conferinţei, Consultantul Senior al Băncii Mondiale Katarina Mathernova a subliniat că, criza financiară curentă în combinaţie cu modificările demografice din următoarea perioadă reprezintă un context în care este crucial ca guvernele statelor din Europa de Est să permită firmelor să funcţioneze în mod competitiv în sectorul formal, oferind suficientă protecţie lucrătorilor şi familiilor lor, crescând baza de impozitare a economiei. „Guvernele noilor state membre din Europa de Est nu îşi pot permite o economie la negru; nici pe termen scurt, datorită problemelor de ordin fiscal, şi nici pe termen lung, datorită forţei de muncă în continuă scădere”, a spus Mathernova.

Truman Packard, Economist al Băncii Mondiale şi co-autor al raportului, a afirmat că economia la negru creează probleme pe trei nivele diferite. „La nivel de gospodărie, lucrătorii, antreprenorii şi familiile lor nu îşi pot gestiona riscurile financiare în mod adecvat pentru că nu au acces la asigurările sociale. La nivel de firmă, companiile care lucrează „la negru” sunt constrânse şi nu se pot dezvolta pentru că nu au acces la protecţia creditelor drepturilor de proprietate, iar companiile formale sunt suprataxate şi supraimpozitate datorită pierderilor de venit şi a competiţiei neloiale a firmelor informale. La nivel social, un mare sector informal erodează finanţarea bunurilor şi serviciilor publice, inhibând capacitatea guvernului de a oferi servicii adecvate de educaţie şi sănătate şi o infrastructură funcţională”, a afirmat Packard.

În ceea ce priveşte soluţiile la îndemâna Europei de Est, Johannes Koettl, Economist Senior al Băncii Mondiale şi co-autor al raportului, afirmă că nu au legătură exclusiv cu aplicarea legilor şi pedepsirea celor care le încalcă, ci este vorba de schimbarea normelor sociale privind plata impozitelor, făcând sectorul formal mai atrăgător. Muncile plătite prost, temporare şi cu normă redusă reprezintă o mare parte a joburilor informale în noile state membre UE, însă acestea nu sunt întotdeauna viabile economic în sectorul formal. „Ca să reuşim să facem aceste munci şi aceste afaceri fiabile din punct de vedere economic în sectorul formal va trebui să oferim stimulente de impozitare persoanelor cu câştiguri mici, precum Creditul de Impozitare pe Venitul Câştigat din Statele Unite, şi să creăm plase de siguranţă inteligente care răsplătesc munca formală, precum reformele Harz IV din Germania. În plus, reglementările trebuie să atingă echilibrul corect între protecţia oferită lucrătorilor şi consumatorilor şi flexibilitatea oferită angajatorilor”, a afirmat Koettl.

Raportul susţine că schimbarea normelor sociale referitoare la plata impozitelor şi la câştigarea încrederii cetăţenilor în guvernele lor este deosebit de importantă. Este deosebit de important ca guvernele să aloce timp şi să se angajeze în atingerea unor rezultate mai bune. Un bun punct de plecare, conform raportului, este construirea unor relaţii bune şi de încredere între autorităţile fiscale şi contribuabili. Administratorii impozitelor vor avea o reacţie pozitivă din partea cetăţenilor dacă încearcă să construiască relaţii cu aceştia bazate pe încredere şi pe prezumţia de corectitudine în privinţa îndeplinirii obligaţiilor cetăţeneşti, stabilind proceduri de plată transparente. Un nivel ridicat şi sustenabil de „moralitate” în ceea ce priveşte impozitele se poate atinge doar prin îmbunătăţirea a trei factori principali: controlul corupţiei, calitatea instituţiilor şi gradul de participare a cetăţenilor.

„Lucrând cu noile state membre ale UE pe această problemă, Banca Mondială îşi continuă rolul de partener al Uniunii Europene în îmbunătăţirea performanţei economice a celor mai noi membri ai acesteia”, a adăugat Mathernova.

 

Contacte media
Banca Mondială Washington
Dorota Kowalska
tel : +44 7764 853 077
dkowalska@worldbank.org
Banca Mondială Brussels
Alexander Rowland
tel : +32.2.504.0992
arowland@worldbank.org
Presă
Natalia Cieslik
tel : (202) 458-9369
ncieslik@worldbank.org



COMUNICAT DE PRESĂ NR.:
2013/ECA/006

Api
Api