România - Prezentare generală

România a făcut un progres considerabil în dezvoltarea instituţiilor compatibile cu o economie de piaţă în ultimii 20 de ani, iar aderarea la Uniunea Europeană (UE) în anul 2007 a constituit un motor pentru reformă şi modernizare.

Când criza financiară globală a lovit în 2008-09, România şi-a revenit rapid datorită administrării macroeconomice prudente.

Criza a impus reforme care erau de mult timp necesare, cu sprijin din partea instituţiilor financiare internaţionale, în domeniul sănătăţii, educaţiei, în sectorul financiar, al administraţiei finanţelor publice, al administraţiei publice, asigurărilor sociale şi asistenţei sociale. Unele dintre aceste reforme constituie răspunsuri pe termen scurt la criză, în timp ce altele sunt ancorate într-o strategie coerentă pe termen lung.

Punerea în aplicare a unui pachet îndrãzneț de mãsuri de macro-stabilizare și structurale, susținute de un program multilateral împreunã cu Banca Mondialã, Fondul Monetar Internațional (FMI), și Comisia Europeanã (CE), a ajutat țara sã depãșeascã efectele crizei globale prin restabilirea echilibrelor macroeconomice și relansarea creșterii economice. Activitatea economicã a crescut în 2013 cu o creștere estimatã la 3,5%, iar creșterea pentru 2014 este acum prognozatã sã atingã 2,8%, pe mãsurã ce exporturile continuã sã creascã, iar cererea de consum și investițiile își revin.

Provocările legate de menţinerea creşterii includ nesiguranţa în zona euro şi pe pieţele de export, evoluţiile politice în contextul alegerilor locale şi parlamentare şi absorbţia fondurilor UE. 

Pe termen mediu, principala provocare pentru România este atingerea unei creşteri economice stabile şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, cu atingerea în acelaşi timp a obiectivelor fiscale şi continuarea reformelor structurale şi a modernizării administraţiei publice.

O creştere durabilă pe termen lung presupune ca România să adopte măsuri care să asigure respectarea obiectivelor fiscale, eliminând în acelaşi timp arieratele şi îmbunătăţind calitatea cheltuielilor şi consolidând colectarea impozitelor; înregistrarea unui progres în legătură cu agenda de reforme structurale, cu accent pe sectorul energetic şi al transporturilor; şi asigurarea unei stabilităţi permanente în sectorul financiar.

Banca Naţională a României (BNR) şi Guvernul au luat măsuri puternice pentru a asigura stabilitatea pieţelor financiare, iar băncile au făcut bine faţă stresului. De la pachetul de sprijin financiar internaţional, cursul de schimb a rămas în general stabil.

Sectorul energetic din România este dominat de întreprinderi de stat, în legătură cu care Guvernul a iniţiat măsuri de îmbunătăţire, precum şi de creştere a concurenţei şi de atragere a capitalului privat necesar pentru a impulsiona concurenţa în sector.

Accesul la serviciile medicale în România înclină în favoarea celor înstăriţi. Aproape jumătate dintre cei săraci nu apelează la serviciile medicale atunci când au nevoie, iar o mare parte din fondurile publice alocate serviciilor medicale este irosită cu servicii sau tratamente ineficiente sau inutile. Actualul sistem medical înclină puternic către îngrijirea costisitoare a pacienţilor internaţi în spitale.

Reformele Guvernului în domeniul sănătăţii promovează servicii medicale în afara spitalelor eficiente din punct de vedere al costurilor şi de îngrijire primară, introducerea co-plăţilor, raţionalizarea infrastructurii spitaliceşti, reglementarea introducerii de medicamente şi tehnologii noi şi revizuirea pachetului de bază de beneficii rambursat de sistemul public de asigurări pentru sănătate.

Odată considerată grânarul Europei, agricultura joacă un rol important în România, chiar dacă sectorul este sub-dezvoltat. În ciuda celui mai mare procent de populaţie rurală din UE (45%), în România există incidenţa cea mai mare de sărăcie rurală (peste 70%) şi unul dintre cele mai mari decalaje în standardele de trai şi sociale între zonele rurale şi cele urbane. România importă un procent tot mai mare din necesarul său alimentar, deşi aproape 30% din forţa de muncă este angajată în agricultură.

România nu a beneficiat încă de Fondurile Structurale UE privind Protecţia Mediului şi Modificare Climatică în valoare de 4,5 milioane Euro. Cu toate acestea, s-a angajat să atingă obiectivele UE 20-20-20 în domeniul climei şi energiei regenerabile (en), al căror rol este reducerea emisiilor de bioxid de carbon cu 20%, creşterea procentului de energie regenerabilă din mixul de energie la 20% şi îmbunătăţirea eficienţei energetice cu 20%, toate acestea până în anul 2020. În acest scop, între multe altele, trebuie să conceapă un program extins de finanţare în domeniul modificării climatice şi creşterii ecologice în următoarea perioadă de programare pentru finanţare UE (2014-20).

Una dintre priorităţile cheie ale României continuă să fie dezvoltarea abilităţilor populaţiei, pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020 (en) şi aducerea nivelului rezultatelor copiilor din România în domenii cheie la nivelurile actuale care se întâlnesc în majoritatea ţărilor europene. O lege a educaţiei naţionale în vigoare de la începutul anului 2011 promovează schimbări în practic toate domeniile de educaţie.

Rata sărăciei în România a scăzut dramatic între 2000-2008, de la 36% în 2000 la 5,7% în 2008. În anul 2009, sărăcia a scăzut în continuare la 4,4%, datorită cheltuielilor crescute în domeniul protecţiei şi asigurărilor sociale. Cu toate acestea, în ciuda paşilor mari făcuţi, rata sărăciei în România este în continuare printre cele mai mari din UE.

România şi-a demarat colaborarea cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în anul 1972, cu Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) în anul 1991 şi cu Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA) în anul 1992.  Împrumuturile au fost întrerupte la începutul anilor 1980 şi au fost reluate în 1991. Începând cu ianuarie 2012, BIRD a angajat 7,06 miliarde dolari SUA pentru 58 de proiecte.

Din anul 1991, împrumuturile Băncii s-au făcut în patru etape:

  • 1991-1994: au sprijinit trecerea României la o economie de piaţă;
  • 1994-2004: au sprijinit reformele în domeniul energiei, educaţiei, infrastructurii şi pieţei imobiliare;
  • 1997-2004 au sprijinit reducerea sărăciei, reforma statului şi protecţia mediului;
  • 2005-2010: au sprijinit crearea instituţiilor, reforma guvernului şi aderarea la UE;
  • 2010-2012: au sprijinit reformele de sistem (finanţe publice, administraţie publică, sectorul financiar, educaţie, sănătate, asistenţă socială, asigurări sociale, mobilizarea fondurilor UE) şi atenuarea crizei economice şi financiare.


Schimbarea priorităţilor Guvernului s-a tradus printr-un procent tot mai mare de împrumuturi pe bază de politici, de la 10% în exerciţiile financiare 05-08 la 73% în exerciţiile financiare 2010-12.

În timp ce numărul proiectelor de împrumuturi pentru investiţii din portofoliu scade, programul de lucrări analitice şi consultative al Băncii este în creştere. Începând cu februarie 2012, portofoliul activ a inclus 12 proiecte de investiţii însumând 1,7 miliarde dolari SUA şi câteva împrumuturi nerambursabile.

Programul de lucrări analitice al Băncii sprijină finanţele publice, educaţia, sănătatea, dezvoltarea regională, protecţia muncii şi socială şi Modernizarea Administraţiei Publice (MAP).

Sprijinul Băncii acordat României se axează pe trei teme intersectoriale legate de UE:

  • Tema 1: Reforme în domeniul politicilor pentru a profita de beneficiile aderării la UE şi atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Sprijinirea reformelor structurale şi noi acţiuni în domeniul politicilor aliniate Programului Naţional de Reformă (PNR) sunt esenţiale pentru o mai bună convergenţă a României cu statele membre UE.
  • Tema 2: Modernizarea instituţiilor publice pentru o mai bună alocare a resurselor şi absorbţie a fondurilor UE. În ultimul an şi jumătate, Banca a efectuat analize asupra unui număr de 12 instituţii publice din România.
  • Tema 3: Completarea fondurilor UE — disponibilitatea Fondurilor Structurale UE face din finanţarea Băncii un instrument minor pentru România. Cu toate acestea, Banca poate completa sprijinul UE prin finanţarea unor activităţi care nu sunt acoperite de Fondurile Structurale sau alte instrumente alternative.

Corporaţia Financiară Internaţională (IFC)
IFC a investit în total 1,37 miliarde dolari SUA în 52 de proiecte, alocând în jur de 3,3 miliarde dolari SUA în investiţii. Portofoliul angajat de IFC în România se ridică la 650 milioane de dolari SUA (583 milioane dolari SUA de rambursat). România este a patra cea mai mare expunere de ţară a IFC din regiunea CEU după Rusia, Turcia şi Ucraina, reprezentând 1,8% din portofoliul global restant.

IFC îşi propune angajamente de aproximativ 160 milioane dolari SUA în exerciţiul financiar 12, fără a include mobilizarea. În timp ce vulnerabilităţile datorate crizei din zona euro şi declinului economic global persistă, IFC va continua să joace un rol anticiclic prin investiţii selective în sectorul privat.

Din anul 1990, IFC a implementat 25 de proiecte în domeniul Serviciilor Consultative în România în diverse sectoare. IFC nu are niciun program consultativ activ în România, însă dezvoltă un posibil proiect consultativ în PPP în sectorul îngrijirii medicale.

Agenţia Multilaterală pentru Garantarea Investiţiilor (MIGA)
MIGA a garantat 13 proiecte în România, inclusiv Raiffeisen Zentralbank, investiţia de capital propriu a Austriei în Banca Agricola. De asemenea, a garantat împrumuturile acordate de Volksbanken Austria pentru modernizarea Spitalului Clinic Colţea şi cele furnizate de Raiffeisen Bank pentru creşterea operaţiunilor de împrumuturi pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri).

Portofoliul de garanţii restante al MIGA în România constă în trei contracte în sectorul financiar. La sfârşitul exerciţiului financiar 2010, expunerea brută a agenţiei în România era de aproximativ 102 milioane dolari SUA (echivalentul a 1,4% din expunerea brută a MIGA), în timp ce expunerea fără reasigurare se ridică la aproximativ 55 milioane dolari SUA (de asemenea, echivalentul a 1,4% din expunerea netă a MIGA).

Din anul 1991, proiectele Băncii Mondiale au sprijinit reforme în energie, educaţie, infrastructură şi piaţa terenurilor; au sprijinit reducerea sărăciei, reforma statului şi protecţia mediului; au oferit sprijin pentru crearea instituţiilor, reforma guvernului şi aderarea la UE; iar între 2010 şi 2012 sprijinul acordat de acestea s-a axat pe reformele de sistem în domeniul finanţelor publice, administraţiei publice, sectorul financiar, al educaţiei, sănătăţii, asistenţei sociale, asigurărilor sociale, mobilizării fondurilor UE şi atenuării crizei economice şi financiare.

Lucrările analitice ale Băncii sprijină finanţele publice, educaţia, sănătatea, dezvoltarea regională, protecţia muncii şi socială şi Modernizarea Administraţiei Publice (MAP).

Printre rezultatele recente ale dezvoltării în România se numără:

Reforma sectorului sănătăţii
Proiectul Reforma Sectorului Sănătăţii 2 (en) urmăreşte îmbunătăţirea sănătăţii în România, reducând morbiditatea şi decesele premature, oferind acces echitabil la serviciile de sănătate, îmbunătăţind eficienţa sistemului de sănătate şi reabilitând maternităţile şi unităţile de neonatologie.

Proiectul sprijină achiziţia şi furnizarea de echipamente medicale pentru întreaga reţea de maternităţi, precum şi instruirea personalului medical (atât medici, cât şi asistente) în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor. A fost dezvoltat un nou sistem de referinţe aflat în curs de implementare. Rata mortalităţii materne a scăzut de la 0,24% în 2004 la 0,14% în 2009, în timp ce rata deceselor neonatale a scăzut de la 9,6% la 5,6% în acelaşi interval de timp.

Proiectul a sprijinit înfiinţarea de camere de gardă de urgenţă şi unităţi de terapie intensivă în cadrul spitalelor de urgenţă, şi îmbunătăţirea comunicărilor pentru dispeceratele de urgenţă integrate sub numărul unic de apelare în UE (112). Ca urmare, timpul de răspuns pentru serviciile de urgenţă a scăzut pentru toate tipurile de urgenţe. De asemenea, rata decesului în interval de 24 de ore în rândul pacienţilor trataţi în camerele de gardă, şi apoi admişi la terapie intensivă, s-a redus de la 5,78% la 3,67%.

Incluziune socială şi reducerea sărăciei
Proiectul pentru Incluziune Socială (en)  îmbunătăţeşte condiţiile de trai şi incluziunea socială pentru persoanele cele mai dezavantajate şi vulnerabile din România, inclusiv populaţia rromă şi consolidează administrarea beneficiilor de asistenţă socială.

Trei pătrimi din fonduri sunt distribuite către proiecte legate de priorităţile rromilor, grădiniţe pentru copiii expuşi riscurilor, adăposturi pentru victimele violenţei în familie şi persoanele cu dizabilităţi. Condiţiile de trai sunt îmbunătăţite în 130 de aşezări sărace ale rromilor, ca urmare a investiţiilor în infrastructura comunităţii (salubrizare, alimentare cu apă, drumuri şi alimentare cu electricitate), accesul la serviciile sociale crescând prin înfiinţarea centrelor comunitare.

Construcţia şi reabilitarea grădiniţelor sunt în curs de desfăşurare în 27 de comunităţi cu populaţie majoritară rromă, în vederea îmbunătăţirii accesului copiilor rromi la educaţie timpurie, pregătindu-i pentru şcolarizare.

Modernizarea sistemelor de cunoştinţe şi informaţii în domeniul agriculturii
Proiectul Modernizarea Sistemelor de Cunoştinţe şi Informaţii în Domeniul Agriculturii (en) ajută România să respecte acquis-ul comunitar şi să ajute sectorul agro-alimentar să profite de beneficiile şi oportunităţile apărute în urma aderării la UE. Principalii beneficiari sunt agricultorii micii şi mijlocii cu potenţial de a deveni comercianţi.  Rezultatele proiectului până în prezent includ:

  • Trei posturi de inspecţie la frontieră construite şi echipate conform specificaţiilor UE pentru a asigurarea respectarea standardelor europene privind siguranţa alimentelor la frontierele României din afara UE;
  • Înfiinţarea de laboratoare regionale pentru siguranţa alimentelor;
  • Investiţii în unităţi fitosanitare pe întreg teritoriul ţării, pentru o mai bună implementare a controalelor privind siguranţa alimentelor;
  • Instituţii de cercetare în domeniul agricol au fost transformate în Institute Naţionale de Cercetare recunoscute pe plan internaţional şi care concurează cu succes pe piaţa europeană. De asemenea, acestea generează venituri substanţiale prin finanţarea terţilor;
  • 1,3 milioane de agricultori şi antreprenori din mediul rural au beneficiat de instruire în domeniul cerinţelor comune ale UE privind Politica în Agricultură.

Reforma sectorului minier
Proiectul privind Închiderea Minelor, Regenerarea Mediului şi Socio-economică (en) sprijină închiderea minelor cu protejarea mediului în România, fostul teren minier fiind redat altor scopuri sociale şi economice şi îmbunătăţind performanţa în domeniul mediului a sectorului minier. Componenta de Regenerare Socio-economică contribuie, de asemenea, la măsurile privind crearea locurilor de muncă, sprijinind activităţile de dezvoltare locală prin consolidarea capacităţii comunităţii şi finanţarea infrastructurii economice şi a serviciilor sociale şi consolidând capacitatea de implementare a programului de regenerare socio-economică.

Principalele rezultate includ închiderea permanentă a 26 de mine şi întreprinderi miniere cu protejarea mediului şi de o manieră temeinică din punct de vedere tehnic şi reabilitarea şi transformarea a 467 de hectare de teren aflat anterior în folosinţa societăţilor miniere, pentru uz public sau privat în localităţi. Componenta de regenerare socio-economică a proiectului a creat peste 7.666 de locuri de muncă, sprijinind 187 de localităţi în dezvoltarea unor planuri economice locale, a finalizat 21 de proiecte de infrastructură municipală şi a implementat 522 de grant-uri mici şi 189 de scheme de dezvoltare socială pentru comunităţile miniere.


ÎMPRUMUT

România: Angajamente per an fiscal (în milioane de dolari)*

*Sumele includ angajamentele BIRD şi IDA