Banca Mondială în România

În ultimele două decenii, România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea performanței sale economice și a prosperității, susținând convergența standardelor de viață cu cele din Uniunea Europeană (UE). Cu toate acestea, mai multe constrângeri, printre care vulnerabilități instituționale, lipsa forței de muncă calificate, conectivitatea ineficientă, reziliența scăzută la dezastre naturale și efectele schimbărilor climatice împiedică România să realizeze o creștere mai incluzivă și mai sustenabilă din punct de vedere economic și al protecției mediului.

Economia României a decelerat la 1,7% în prima jumătate a lui 2023, în ciuda consumului privat rezilient și a investițiilor sprijinite de fondurile UE. Creșterea economică se va tempera în 2023, în concordanță cu încetinirea activității economice a UE, însă pe termen mediu se va redresa. Presiunea deficitului fiscal și a deficitului de cont curent va rămâne ridicată, necesitând reforme structurale. Reducerea sărăciei urmează să încetinească din cauza costurilor ridicate la alimente și energie, parțial compensate prin sprijinul guvernului. Abordarea problemei sărăciei energetice este esențială pentru reducerea sărăciei și incluziunea socială.

Ultima actualizare: 09 octombrie 2023

Prin intermediul Cadrului de Parteneriat de Țară (CPT) pentru 2019-2023, Banca Mondială sprijină eforturile României de a accelera reformele structurale și convergența cu UE printr-o creștere robustă, sustenabilă și echitabilă și printr-o competitivitate sporită.

Implicarea Băncii Mondiale în exercițiul financiar 2019-2023 are ca obiectiv general consolidarea instituțiilor României și vizează reducerea sărăciei și promovarea prosperității comune, prin intermediul a trei piloni:

1. Egalitatea de șanse pentru toți
2. Creșterea și competitivitatea sectorului privat
3. Reziliența la șocuri

Banca Mondială a inițiat pregătirea unui nou CPT pentru exercițiul financiar 2024-2028 pentru angajamentul său în România. Acest CPT se va concentra pe contribuția la convergența țării cu celelalte state membre UE, prin rezultate îmbunătățite în  ceea ce privește capitalul uman, un mediu favorabil pentru locuri de muncă mai multe și mai bune, o reziliență crescută și o tranziție verde accelerată, în același timp având ca temă transversală consolidarea instituțiilor pentru a deservi toți cetățenii și toate întreprinderile. CPT va fi finalizat în anul financiar 2024, iar consultările se desfășoară până în noiembrie 2023. 

ANGAJAMENT-CHEIE

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD)

Programul pentru România utilizează întregul set de instrumente al Băncii Mondiale și constă în 14 proiecte (3,75 miliarde USD) și 38 de servicii de asistență tehnică și analiză (ASA), dintre care trei activități prin fonduri fiduciare finanțate de UE (2,75 milioane USD), un fond fiduciar finanțat de UE în curs de pregătire, 30 de acorduri privind serviciile de asistență tehnică rambursabile (RAS) în curs de implementare (123,64 milioane USD), un RAS în curs de pregătire și trei servicii de asistență tehnică și analiză finanțate de Bancă.

Programul RAS completează programul de țară în ansamblu în România și sprijină consolidarea capacității instituționale în domeniile guvernanței, administrației publice, consolidarea capacității de monitorizare și evaluare, achiziții publice, managementul riscului de inundații, agricultură, reforma în justiție și un set tot mai mare de activități care sprijină consolidarea capacității Guvernului României în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru reforme (îmbunătățirea planificării și bugetării strategice, pensii, cadrul fiscal, salarii publice, asistență socială, educație, apă, funcții ale administrației centrale, digitalizare). Asistența tehnică finanțată de Comisia Europeană prin intermediul Fondurilor fiduciare acoperă abandonul școlar timpuriu, cadrul de reglementare din sectorul energetic, dezvoltarea pieței și eficiența energetică, achizițiile publice, accesul la educație pentru copiii ucraineni strămutați și accesul la servicii de asistență pentru refugiații ucraineni.  

Corporația Financiară Internațională (CFI)

CFI are în vedere stimularea creșterii productivității, prin: (i) facilitarea investițiilor cu valoare adăugată mai mare și a inovării, inclusiv în sectorul agroalimentar, (ii) promovarea accesului la finanțare și consolidarea pieței de capital și (iii) îmbunătățirea accesului la servicii sociale de calitate și la locuințe accesibile din punct de vedere financiar. Reducerea decalajelor de productivitate necesită: (i) îmbunătățirea logisticii comerțului regional și (ii) abordarea decalajelor în domeniul infrastructurii și al digitalizării. Soluțiile inovatoare pentru o creștere verde vor fi sprijinite prin: (i) extinderea tehnologiilor din domeniul energiei curate și a decarbonizării, (ii) infrastructura orașelor inteligente, inclusiv în ceea ce privește deșeurile, apa și economia circulară și (iii) instrumente financiare verzi, asociate cu clima. Programul va fi sprijinit de servicii de consultanță pentru PPP-uri și fuziuni și achiziții, precum și pentru împrumuturi verzi.

Ultima actualizare: 09 octombrie 2023

Evoluţiile economice recente

Creșterea economică a României a încetinit la 1,7% pe an în prima jumătate a anului 2023. Consumul privat a rămas principalul factor determinant al acesteia, stimulat de salariile mai ridicate și de scăderea șomajului. Investițiile au fost stimulate de intensificarea investițiilor publice susținute din fonduri UE. Factori temporari au atenuat considerabil creșterea economică, variația stocurilor contribuind negativ la dinamica PIB-ului. În ciuda reducerii volumului exporturilor, deficitul comercial și deficitul de cont curent s-au redus, susținute de un excedent mai mare al serviciilor și de o comprimare modestă a importurilor. În ceea ce privește oferta, deși domeniul construcțiilor a reprezentat principalul determinant al creșterii economice, ritmul acestuia s-a diminuat, reflectând o încetinire atât în cazul construcțiilor rezidențiale, cât și al celor nerezidențiale. Industria a continuat să se contracte din cauza costurilor de producție ridicate, în special în sectoarele energointensive.

Rata anuală a inflației a scăzut de la 12,2% în martie până la 9,4% în iulie, pe fondul costurilor mai scăzute la energie. După majorări de 575 de puncte de bază începând cu octombrie 2021, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 7% din ianuarie 2023. Creșterea creditului acordat sectorului privat a decelerat la 6,4% an/an în iunie 2023, de la 17,5% în iunie 2022, reflectând o reducere a împrumuturilor acordate gospodăriilor (0,1% an/an).

Perspectiva economică

Se proiectează o încetinire a creșterii economice în 2023, însă aceasta va rămâne fermă pe termen mediu, susținută de consumul privat și de investițiile sprijinite din fonduri UE. Perspectivele depind de mulți factori, inclusiv de amploarea și durata invaziei Rusiei în Ucraina și de repercusiunile acesteia asupra economiei europene, precum și de fluctuațiile prețurilor la nivel global și de inflația internă. Capacitatea României de absorbție a fondurilor UE în mod eficient va fi esențială pentru o redresare sustenabilă, verde și incluzivă, sprijinind investițiile private în contextul unor rate ale dobânzii mai ridicate și al incertitudinii. Fondurile considerabile și reformele structurale asociate vor fi, de asemenea, esențiale în sprijinirea unei reduceri sustenabile a deficitului fiscal pe termen mediu, vizând în special reducerea cheltuielilor ineficiente și consolidarea mobilizării veniturilor. Consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții și mobilizarea capitalului privat vor fi esențiale pentru stimularea creșterii economice potențiale.

Ca urmare a încetinirii creșterii economice, în 2024 s-ar putea înregistra o reducere mai lentă a sărăciei. Cu toate acestea, evoluția sărăciei va depinde de durata războiului din Ucraina și de impactul acestuia asupra prețurilor la energie și alimente, precum și de abordarea deficitului fiscal, protejând în același timp grupurile cele mai vulnerabile. Rolul guvernului în atenuarea efectelor costurilor la energie prin intermediul unui sprijin țintit este vital.

Ultima actualizare: 09 octombrie 2023