România - Prezentare generală

Cu un procent de 3,7% România a avut una dintre cele mai mari rate de creștere din Uniunea Europeană (UE) în anul 2015, stimulată în principal de către cerere internă. În ultimii 26 de ani, țara a făcut progrese considerabile în ceea ce privește dezvoltarea instituțiilor pentru o economie de piață. Aderarea la Uniunea Europeană (UE) a reprezentant un factor determinant pentru reformă și modernizare.

Situația macroeconomică a României este stabilă, cu inflație și deficite externe redusă, însă riscurile sunt importante. Creșterea este puternică, stimulată de către relaxarea fiscală și îmbunătățirile de pe piața muncii. Îmbunătățirile treptate de pe piața muncii și modificările recente ale politicii salariale au condus la o creștere rapidă a salariilor. Totodată,  creșterea economică a avut un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă, însă îmbunătățirile participării forței de muncă și crearea de noi locuri de muncă au fost sub nivelul așteptărilor, semnalizând rigidități continue pe piața muncii, inclusiv neconcordanța de competențe.

Creșterea durabilă pe termen lung îi permite României să adopte măsuri ce asigură respectarea țintelor fiscale, eliminând în același timp arieratele, îmbunătățind calitatea cheltuielilor și consolidând activitatea de colectare a impozitelor. România trebuie să își îmbunătățească nivelul de trai, atingând în același timp țintele fiscale și continuând reformele structurale, cu accent pe energie, transport și administrație publică, asigurând în același timp continuitatea stabilității sectorului financiar.

Accelerarea implementării reformelor structurale este un aspect important pentru a susține creșterea. Guvernul a făcut progrese în cadrul agendei sale din ultimii ani, în special în ceea ce privește guvernanța întreprinderilor de stat și reformele din domeniul energetic. Totuși, România rămâne în urma altor State Membre ale UE în ceea ce privește o serie de dimensiuni importante. Domeniile cheie de reformă includ administrarea cheltuielilor publice, administrația fiscală, energie, transport, sănătate, cadastru și înregistrarea proprietății și sectorul întreprinderilor publice. Banca Mondială sprijină agenda de reformă structurală a României printr-o serie de Împrumuturi pentru Dezvoltarea de Politici (DPL) orientate către stimularea creșterii economice și îmbunătățirea eficienței politicii fiscale.

Provocările aferente accelerării creșterii la nivel național includ incertitudinea zonei euro și piețele de export, evoluțiile politice în contextul alegerilor locale și parlamentare și absorbția de fonduri UE.

Una dintre prioritățile cheie ale României continuă să fie îmbunătățirea competențelor populației sale pentru a atinge țintele Europa 2020 și pentru a aduce nivelul realizările copiilor români la materiile principale la același nivel cu cel din majoritatea țărilor europene. Legea națională privind educația, în vigoare de la începutul anului 2011 promovează schimbări în aproape toate domeniile învățământului. O altă prioritate este reforma sectorului de sănătate, cu accent pe promovarea serviciilor medicale primare sau ambulatorii rentabile, eficientizarea infrastructurii spitalelor și reducerea ineficiențelor și pierderilor din sector.

Considerată în trecut grânarul Europei, agricultura joacă un rol important în România.  Totuși sectorul acesta necesită dezvoltare continuă. România are cel mai mare procent de populație rurală la nivelul UE (45%), cea mai mare incidență a sărăciei rurale (70%), și unul dintre cele mai mari decalaje în ceea ce privește standardele de viață și cele sociale dintre zonele rurale și urbane.

Conform strategiei Europa 2020, România s-a angajat să reducă nivelul populației ce se confruntă cu riscul de sărăcie cu 580.000 de persoane și să atingă o rată de ocupare a forței de muncă de 70 % până în anul 2020. O treime din ținta privind sărăcia a fost atinsă până în 2013. Unul din cinci români este sărac din punct de vedere al venitului, iar cota de sărăcie din punct de vedere al venitului este persistentă, și anume trei sferturi dintre cei săraci s-au aflat în această situație în ultimii trei ani. O treime din populație se confruntă cu lipsuri materiale semnificative, în sensul că nu își poate permite articolele dorite sau chiar necesare pentru a duce o viață bună.  Scăderea ratei sărăciei anterior anului 2010 a fost inversată în perioada 2010-2013, rezultând într-un declin marginal al sărăciei de mai puțin de 1% în perioada 2008-2013. 

Ultima actualizare: 11 aprilie 2016

România a devenit membră a Băncii Internaționale de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în 1972, Corporației Financiare Internaționale (CFI) în 1991, și a Agenției de Garantare Multilaterală a Investițiilor (MIGA) în 1992.  Împrumuturile au fost întrerupte la începutul anilor 80 și au fost reluate în 1991. În primul trimestru al anului 2014 BIRD a angajat 9,395 de miliarde $ prin intermediul a 76 de proiecte.

Începând cu anul 1991, împrumuturile acordate de către Banca au fost realizate în patru etape:

  • 1991-1994: sprijin acordat României pentru tranziția la o economie de piață;
  • 1994-2004: sprijin acordat pentru reformele în domeniul educației, energiei, infrastructurii și pieței terenurilor; 1997-2004 sprijin acordat pentru reducerea sărăciei, reforma statului și protecția mediului;
  • 2005-2010: sprijin acordat pentru construirea instituției, reformei guvernanței și aderarea la UE;
  • 2010-2012: sprijin acordat reformelor sistemice (finanțe publice, administrație publică, sectorul financiar, educație, sănătate, asistență socială, asigurări sociale, mobilizarea fondurilor UE) și atenuarea crizei economice și financiare.

Schimbarea priorităților guvernamentale a fost transpusă într-o cotă mai mare de finanțare a politicilor, de la 10% în perioada 2005-2008 la 75% în perioada 2010-2012.

Deși numărul de împrumuturi pentru proiectele de investiții din cadrul portofoliului este în scădere, programul Băncii de activitate analitică și de consultanță (AAA) este în creștere.  Portofoliul curent la nivel de țară include 10 proiecte de investiții și 7 activități de tip AAA.

Programul de activitate analitică al Băncii sprijină finanțele publice, educația, sănătatea, dezvoltarea regională, munca și protecția socială și Modernizarea Administrației Publice (MAP).

Sprijinul Băncii acordat României este orientat către trei teme intersectoriale corelate cu UE:

  • Tema 1: Reforme ale politicilor pentru a valorifica beneficiile calității de membru al UE și pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020. Sprijinul acordat reformelor structurale în desfășurare și noilor acțiuni de politică conform Programului de Reformă Națională (PRN) reprezintă elemente critice pentru atingerea unui nivel de convergență mai mare cu Statele Membre UE.
  • Tema 2: Modernizarea instituțiilor publice pentru a crește nivelul de alocare al resurselor și absorbția fondurilor UE. În ultimii ani, Banca a realizat evaluări a peste 12 instituții publice din România.
  • Tema 3: Complementarea finanțării UE - disponibilitatea fondurilor structurale UE face ca finanțarea băncii să reprezinte un instrument minor în România. Totuși, Banca poate complementa sprijinul acordat de către UE prin activități de finanțare ce nu sunt acoperite de către Fondurile Structurale sau alte instrumente alternative.

Corporația Financiară Internațională (CFI)

CFI a investit în total 2,5 miliarde $ în 81 de proiecte, sprijinind investiții de aproximativ 3,7 miliarde $. Începând cu 29 februarie 2016, Portofoliul CFI în România are o valoare de 565 milioane $. (sold de 463 milioane $).

În momentul de față, România ocupă locul patru în ceea ce privește expunerea CFI în Europa Centrală și de Est, după Turcia, Rusia și Ucraina, reprezentând 1,2% din soldul portofoliului global. Deși vulnerabilitățile crizei zonei euro și recesiunea economică persistă, CFI va continua să joace un rol anticiclic prin intermediul investițiile selective în sectorul privat. CFI trebuie să joace un rol prin finanțarea selectivă a proiectelor sectorului privat, punând accent pe sprijinul acordat țării în vederea absorbției fondurilor UE în domenii prioritare precum agricultura și infrastructura, plus sprijin continuu acordat sectorului financiar. CFI a implementat 26 de proiecte de servicii de consultanță începând cu anul 1990 în diferite sectoare, însă în momentul de față mai există foarte puține proiecte de consultanță active. Două proiecte se axează totodată și pe schimbările climatice prin îmbunătățirea termoficării în Timișoara și Botoșani, în timp ce alte două sunt orientate către sprijin acordat băncilor sistemice: consultanță în domeniul managementului riscului acordat celui mai mare jucător din sectorul bancar, Banca Transilvania și un program complex de formare pentru consolidarea capacității BCR de creditor mare pentru IMM-uri.

Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor (MIGA)

MIGA a garantat 13 proiecte în România, inclusiv Raiffeisen Zentralbank, investiția de capital a Austriei în Banca Agricolă. Aceasta a garantat împrumuturile acordate de către Volksbanken Austria pentru modernizarea Spitalului Clinic Colțea și cele acordate de către Raiffeisen Bank pentru dezvoltarea operațiunilor de creditare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

Portofoliul de garantare MIGA din România este compus din trei contrate în sectorul financiar. Expunerea brută a agenției în România este de aproximativ 102 milioane $ (echivalentul a 1,4% din expunerea brută a MIGA), în timp ce expunerea netă a sumelor de reasigurare este de aproximativ 55 milioane $ (totodată echivalentul a 1,4% din expunerea netă a MIGA).

Ultima actualizare: 11 aprilie 2016

Începând cu anul 1991, proiectele Băncii Mondiale în România au sprijinit reforme în domeniul energiei, educației, infrastructurii și pieței terenurilor; au sprijinit reducerea sărăciei, reforma statului și protecția mediului, au oferit sprijin pentru dezvoltarea instituției, reforma guvernanței și aderarea la UE. Începând cu anul 2010, programul vast de servicii de consultanță oferite de către Banca Mondială în România, accesat de aproximativ 20 de instituții publice, a ajutat țara să pună bazele unei administrații publice moderne.

Programul de servicii de consultanță din România a conținut elemente precum incluziune socială și sărăcie, agricultură, schimbări climatice, concurență, sectorul privat, educație, transport și planificare urbană. Sprijinul acordat Guvernului Român a contribuit la formularea politicilor sectoriale și la informare în vederea elaborării Acordului de Parteneriat cu Uniunea Europeană, a programelor operaționale, strategiilor de dezvoltare naționale și locale, inclusiv la dezvoltarea unui număr de cinci strategii în domeniul incluziunii sociale și reducerii sărăciei, îmbătrânirii active, abandonului școlar timpuriu, învățământului terțiar, și învățării pe tot parcursul vieții, contribuind la îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante.

O parte din rezultatele recente de dezvoltare ale României includ:

Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi

Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi vizează acordarea de sprijin Guvernului Român pentru a îndeplini cerințele Directivei UE privind Nitrații, prin reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă, promovarea schimbărilor de comportament la nivelul comunității și consolidarea capacității instituționale și de reglementare. Proiectul privind Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi (INPCP) cofinanțat prin Fondul Global de Mediu (GEF) are obiectivul specific de a reduce pe termen lung, deversarea de nutrienţi în corpurile de apă ce ajung în Dunăre sau în Marea Neagră, prin managementul integral al terenului și apei.

O parte dintre rezultatele intermediare ale proiectului includ: (i) o campanie de conștientizare majoră, critică pentru a sprijini România în vederea atingerii obiectivelor Directivei UE privind Nitrații, este în curs de implementare, și sprijin acordat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și creșterea nivelului de conștientizare al Ministerului Fondurilor Europene în vederea asigurării faptului că propunerile și fondurile sunt incluse în noile Programe Operaționale (2014-2020) în vederea implementării Directivei UE privind Nitrații; (ii) construirea și implementarea a 75 de platforme comunale și a 1.136 de platforme în gospodării pentru depozitarea gunoiul de grajd în nouă locații de formare și demonstrații (TDS) și în 25 de comune ce sunt zone vulnerabile din punct de vedere al nitraților (NVZ); (iii) achiziționarea și implementarea a 4.014 de coșuri de plastic pentru separarea deșeurilor menajere; (iv) achiziționarea și implementarea echipamentelor pentru gestionarea deșeurilor animale (inclusiv 56 de încărcătoare frontale, 62 de tractoare, 124 de remorci agricole, 56 de vidanje, și 56 de mașini de împrăștiat îngrășăminte); (v) plantarea de copaci pe 182 de hectare în 57 de comune; (vi) finalizarea și punerea în funcțiune a anexei Centrului de Formare Voina; (vii) nouă sisteme comunitare de scară mică (canalizare și unități de epurare) finalizate în șapte comune; (viii) extinderea rețelei de monitorizare a apelor subterane a ANAR pin construirea a 63 de manometre în nouă bazine hidrografice.

Reforma Sistemului de Justiție

Proiectul privind Reforma Sistemului de Justiție din România are următoarele obiective de dezvoltare: (i) îmbunătățirea eficienței și transparenței judiciare; (ii) îmbunătățirea infrastructurii instanțelor și automatizarea; și (iii) construirea unei instituții pentru principalele organisme judiciare de guvernare, toate cu scopul de a îmbunătăți nivelul de responsabilitate al sistemului judiciar și de a aborda aspectele de corupție.

Proiectul a sprijinit reabilitarea sau construirea a 12 din cele 19 clădiri incluse în proiect, iar lucrările pentru încă patru clădiri sunt în curs de desfășurare. Câteva rezultate cheie ale Reformei Sistemului de Justiție din România: revizuirea Codului Civil și Codului de Procedură Penală; finalizarea evaluării impactului necesară în vederea implementării noului cod civil, penal, noilor coduri de procedură civilă și penală; finalizarea asistenței tehnice acordate în vederea determinării volumului optim de muncă pentru judecători și grefieri și asigurarea calității activității instanțelor; finalizarea Analizei Sistemelor de Nivel Înalt; Planificare Detaliată a Acțiunilor și Sprijin Achiziții pentru Sistemul de Management al Resurselor, și elaborarea Sistemelor de Management al Calității și a Strategiilor de Comunicare pentru Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii.  

Ultima actualizare: 11 aprilie 2016


ÎMPRUMUT

România: Angajamente per an fiscal (în milioane de dolari)*

*Sumele includ angajamentele BIRD şi IDA