România - Prezentare generală

  • România

    2016

    Populație, milioane

    19,7

    PIB, miliarde USD la cursul actual

    186,7

    PIB pe cap de locuitor, USD la cursul actual

    9.486

    Speranța de viață la naștere, anib

    75

    În România au avut loc alegeri parlamentare la 11 decembrie 2016. O coaliție guvernamentală compusă din Partidul Social-Democrat (PSD) și Alianța Liberal-Democrată (ALDE) a numit pe 29 iunie 2017 un cabinet de miniștri. Printre prioritățile Guvernului pentru perioada 2017–2020 se numără investiții în infrastructură, sănătate, învățământ, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și reforme în domeniul taxelor și pensiilor.

    Activitățile anti-corupție au continuat să înregistreze progrese, iar recordul României în combaterea practicilor corupte continuă să servească drept model eforturilor similare la nivel regional. Credibilitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost întărită prin condamnarea din anii recenți a unor personalități de înalt profil, fiind sprijinită public temeinic prin protestele anti-corupție din februarie 2017, precum și prin alte proteste împotriva încercărilor politice recente de a diminua independența magistraților.

    România și-a redus semnificativ dezechilibrele macro-fiscale cauzate de criza din 2008 și a înregistrat una dintre cele mai rapide rate de creștere din UE în 2016. În același timp, România are una dintre cele mai mari rate ale sărăciei din UE. Procentajul românilor aflați în risc de sărăcie după transferurile sociale a crescut de la 22.1% în 2009 la 25.3% în 2016. Cu toate acestea, procentajul populației cu risc de sărăcie și excludere socială a scăzut de la 43% în 2009 la 38,8% în 2016. 

    Creșterea economică în prima jumătate din 2017 a fost alimentată de consumul privat, amplificat de diverși stimuli fiscali şi creşteri ale salariului minim, salariilor din sectorul public şi ale pensiilor. În pofida trendurilor pozitive din ultimii ani, temeri cauzate de modul de guvernare şi o administraţie publică deifictară limitează însă avantajele competitive ale României.

    Ultima actualizare: 06 octombrie 2017

  • Nr. de proiecte

    7

    Împrumuturi BIRD

    7 împrumuturi (2.04 miliarde USD)

    Alte fonduri

    2 granturi (4,79 milioane USD)

    ASA

    32 activități, din care 11 RAS în implementare (31,7 milioane USD)

    De la debutul colaborării cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în 1972, România a primit 13,6 miliarde USD, angajate în peste 117 de proiecte ce acoperă o gamă largă de sectoare.

    În cadrul Strategiei de Parteneriat cu Țara (Country Partnership Strategy, CPS) pentru anii fiscali 2014–18, Banca Mondială sprijină eforturile României de a accelera reformele structurale. Obiectivul general pe termen lung al Strategiei de Parteneriat cu Țara este să sprijine convergența țării cu UE printr-o creștere economică solidă, durabilă și echitabilă și printr-o competitivitate mai mare.

    Banca se implică în România utiizând gama sa completă de instrumente: împrumuturi în cadrul politicilor de dezvoltare, servicii de asistență și analitice (ASA) și mai ales servicii de asistenţă tehnică rambursabile (RAS). Parteneriatul pentru perioada 2014–18 are ca țintă reducerea sărăciei și promovarea unei prosperități comune, în cadrul a trei piloni. Aceștia sunt:

    • crearea unui guvern specific secolului 21;
    • susţinerea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în sectorul privat;
    • promovarea incluziunii sociale.

    ELEMENTE CHEIE ALE PROGRAMULUI DE ŢARĂ

    Programul din România utilizează o gamă completă de instrumente ale Băncii și constă dintr-un portofoliu de șapte proiecte și două granturi, precum și un program de 32 de proiecte tip ASA (servicii de aistență și analitice), din care 11 de tipul RAS (servicii rambursabile de asistenţă tehnică). Portofoliul activ de împrumuturi însumează 2,04 miliarde USD în angajamente nete (0,94 miliarde USD nedebursate), suplimentate de două fonduri fiduciare executate de beneficiar, de peste 4,79 milioane USD (1,9 milioane USD nedebursate). Proiectele ASA abordează teme de interes major, de la parteneriate pentru comunitățile marginalizate de romi, la îmbunătățirea eficienței fiscale.

    Cele 11 activități de tip RAS însumează 31,7 milioane USD și sprijină Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Învățământului, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției, Agenția Națională de Achiziții Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Finanțelor Publice. Din 2010 au fost semnate 53 de activități RAS, însumând 85,52 milioane USD.

    Programul RAS al Băncii, lansat în 2010, a identificat blocaje structurale ce stau în calea creșterii economice și a formulat recomandări cu privire la consolidarea capacității instituţionale; multe din acestea au fost implementate în perioada 2012 – 2015, sub egida Memorandumului de Acord care sprijină implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene în România și modernizarea administrației publice.

    În ianuarie 2016, Banca Mondială și Guvernul României au semnat un Memorandum de Înțelegere, cu efect până în 2023, care asigură un cadru pentru sprijinul continuu al Băncii Mondiale în eforturile României de a înregistra progrese în domeniul reformelor structurale, de a îmbunătăți administrația publică și de a accelera convergența cu Uniunea Europeană. 

    După experiența reușită a ultimilor cinci ani, noul Memorandum include o prelungire a serviciilor de asistență tehnică pe întreaga gamă ESIF 2014–2020, inclusiv – pentru prima dată în Europa – acces la Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală și la Fondul European Maritim și de Pescuit.  

    Ultima actualizare: 06 octombrie 2017

  • Economie

    EVOLUȚII ECONOMICE RECENTE

    Economia României a înregistrat o creștere de 5,8% în prima jumătate din 2017, aceasta fiind cea mai mare din Uniunea Europeană. Creșterea a fost generată de consumul privat (până la 7,4% față de anul precedent) și a fost încurajată de reducerea ratei standard a taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 24 la 20% în ianuarie 2016 și prin creșteri ale salariilor și pensiilor minime, precum si ale salarilor din sectorul public. Creșterea investițiilor a stagnat (pănă la 1,1%), reflectând perfomanța scăzută a investițiilor publice, cauzate în principiu de reducerea finanțărilor prin investiții din partea Uniunii Europene.

    Inflația are un trend crescător în prezent, datorită consumului privat, dar rămâne in limitele Băncii Centrale. Inflația globală anuală a trecut în zona pozitivă în februarie 2017 și a ajuns la 1,2% în august, odată cu disiparea efectului de bază al reducerii TVA. Banca Națională a României (BNR) a menținut rata politicii monetare la 1,75% în august, pe fondul semnelor timpurii ale redresării creditelor pentru mediul corporativ (în creștere până la 4,3% in iulie 2017) și ale îngrijorărilor față de perspectivele măsurilor fiscale și politicii de venit implementate. Creditele pentru gospodării au crescut cu 6,6% în iulie 2017 față de anul precedent, fiind sprijinite de stimulente fiscale, de ameliorările la nivelul pieței muncii, precum și de ratele scăzute ale dobânzilor. 

    Piața muncii a continuat să se consolideze, fiind sprijinită de creșterea economică puternică și de relaxarea fiscală. Salariile reale au crescut cu 13,5% în iulie 2017 față de anul precedent, iar rata șomajului a crescut marginal cu 0,2%, după ce a atins în iunie 2017 pragul de 5%, cel mai scăzut din ultimii opt ani. Cu toate acestea, rata scăzută a numărului de angajați de 61,6% din primul semestru din 2017 reflectă rigidități structurale persistente la nivelul pieței muncii.

    Politica fiscală a rămas pro-ciclică în 2017. Deficitul bugetar a fost de 0,63% din PIB în iulie 2017, înregistrând o creștere de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Creșterea deficitului reflectă o creștere în cheltuielile publice de 11,4% și o colectare a veniturilor la bugetul de stat mai mică decât cea așteptată (până la 9%), în special din TVA (care a scăzut la 4,6%). Creșterea cheltuielilor publice a fost amplificată de greve împotriva remunerației sectorului public (ce a crescut pănâ la 20,3%) și a cheltuielilor pentru asistență socială (ce au crescut până la 10,7%), în timp ce investițiile publice au scăzut la 34,4%.

    PERSPECTIVE ECONOMICE

    Creșterea se preconizează că se va menține puternic în 2017, alimentată de măsurile suplimentare de relaxare fiscală. La începutul lui 2017, rata TVA a fost redusă și mai mult, până la 19%, iar Guvernul a adoptat măsuri suplimentare, inclusiv o creștere de 16% a salariului minim și alte reduceri de impozite la pensiile sub un anumit prag. Creșterea suplimentară la nivelul consumului se preconizează că va mări deficitul de cont curent la 3,1% în 2017, de la 2,4% la sfârșitul lui decembrie 2016.

    BNR prognozează o creștere treptată a inflației spre 2% la sfârșitul lui 2017. Guvernul intenționează să păstreze deficitul fiscal sub 3% din PIB în 2017 prin intermediul unor serii de măsuri fiscale, inclusiv prin creșterea accizelor pentru combustibili și cerând întreprinderilor de stat să plătească în avans dividendele pe profitul din 2017. Un deficit fiscal ce depășește limita de 3% din PIB obligă România să intre în Procedura de Deficit Excesiv a UE. Mărirea deficitului fiscal va împinge datoria publică la 49,4% din PIB la sfârșitul lui 2019, de la 44,6% în 2016.

    Totuși, datoria publică rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Creșterea solidă continuă a consumului privat, ajutată și de rata mai mică a TVA-ului, de creșterea ratei de angajare și a salariilor reale și de noul venit minim de incluziune, ar trebui să impulsioneze veniturile reale și să ducă în continuare la scăderea incidenței sărăciei. Rata sărăciei la paritatea puterii de cumpărare (PPP) de 5,50 USD/zi 2011 este preconizată să scadă la 24,5% în 2017, 23,3% în 2018 și până la 22,4% în 2019. Aceste previziuni se corelează cu tendințele procentului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, pe baza statisticilor UE cu privire la venituri și la condițiile de trai, indicând că rata de incidență a lipsurilor materiale severe a scăzut considerabil.

    Cu toate acestea, inegalitatea veniturilor a crescut, parțial datorită diminuării efectului de redistribuire din sistemul de impozite și transferuri sociale. Introducerea planificată a unui program de venit minim de incluziune socială în 2018 are ca obiectiv consolidarea a trei programe testate, dublând bugetul actual și mărind gradul de adecvare și acoperire al beneficiilor sociale.

    Ultima actualizare: 06 octombrie 2017

  • Descrierea unui proiect din portofoliu

    Construirea unui mediu mai curat și mai ecologic în România

    Încă din 2007, Banca Mondială a susținut eforturile la nivel național ale României în combaterea poluării cu nutrienţi. Producția agricolă a României este concentrată în ferme mici, cu dimensiuni sub 5 ha, majoritatea având animale în vecinătatea gospodăriei, fără facilități corespunzătoare de colectare și depozitare a deșeurilor animale. Astfel de practici neprietenoase pentru mediu au ca rezultat poluarea apelor subterane și reprezintă un pericol general de sănătate pentru populația rurală a României, inclusiv prin riscul expunerii la boala albastră, care poate duce la deces infantil.

    Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sprijină eforturile țării de a reduce deversarea de nutrienţi (azot și fosfor) în cursurile de apă și ajută România să se conformeze la scară națională prevederilor Directivei UE privind Nitraţii. Proiectul este în prezent singura intervenție din România care finanțează investiții directe în comunitățile rurale.

    Până la această dată, Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi a finanțat 82 de platforme pentru colectarea şi gestionarea gunoiului de grajd în 77 de comunități rurale din toată țara. Aceste platforme au fost dotate cu tractoare noi, pubele și alte ustensile esențiale necesare pentru a îmbunătăți gestionarea bălegarului de animale și a preveni contaminarea solului și a rezervelor de apă cu nitraţi și cu alte substanţe periculoase.

    Proiectul a finanțat și o serie de rețele de canalizare și staţii de epurare, precum și prima instalație pilot cu biogaz din România, în orașul Seini, județul Maramureș. Unitatea folosește o abordare integrată pentru a gestiona procesarea bălegarului și generarea de biogaz și electricitate pentru comunitatea locală. Proiectul a furnizat formare și asistență tehnică în comunitățile beneficiare și a contribuit la consolidarea capacității instituționale a instituțiilor guvernamentale responsabile de reglementarea, implementarea, monitorizarea și raportarea cu privire la cerințele referitoare la Directivele Cadru ale UE privind Nitraţii şi Apa.

    În 2016 a fost aprobată o finanțare adiţională de 48 milioane Euro pentru a crește investițiile ce adresează poluarea cu nutrienţi. Se preconizează că aproximativ 30.000 de ferme mici vor beneficia de sprijin pentru facilitățile de colectare și compostare, gestionare a bălegarului, producere de biogaz din deșeuri animaliere, precum și sisteme de canalizare și epurare a apei reziduale în aproximativ 100 de comune vulnerabile.

    Proiectul vizează sensibilizarea publicului cu privire la poluarea cu nutrienţi și colectarea provocărilor și experienței cetățenilor în acest domeniu, pentru a susține mai bine eforturile naționale ample de reducere a poluării cu nutrienţi.

    Ultima actualizare: 06 octombrie 2017


ÎMPRUMUT

România: Angajamente per an fiscal (în milioane de dolari)*

*Sumele includ angajamentele BIRD şi IDA


Mai multe fotografii Arrow

Rămâneţi conectat

Alte resurse

Persoane de contact în biroul de ţară

Bucureşti, România 020492
Victor Neagu
Ofițer de Comunicare
Clădirea UTI, etajul 6, Strada Vasile Lascăr nr.31 / Sector 2
40 21 201 03 11
40 21 201 03 38
vneagu@worldbank.org