COMUNICAT DE PRESĂ

Banca Mondială: Ţările Baltice şi Ţările din Europa Centrală trebuie să prioritizeze îmbătrânirea activă, sănătoasă şi productivă

10 martie 2015


Image

BRUXELLESS, 10 martie 2015—Conform noului raport al Băncii Mondiale Ce se întâmplă mai departe în Europa ce Îmbătrâneşte: Îmbătrânire în creştere în Ţările Baltice şi Ţările din Europa Centrală, şi având în vedere faptul că populaţiaŢărilor Baltice şi ţărilor din Europa Centrală îmbătrânește mai repede decât celelalte ţări din Uniunea Europeană, acestea ar avea de câștigat dacă s-ar orienta către promovarea îmbătrânirii active, sănătoase şi productive. 

Populaţia Europei îmbătrâneşte, iar oamenii duc o viaţă mai longevivă şi mai sănătoasă. Totuşi, conform raportului, în cadrul Uniunii Europene (UE), Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală se confruntă cu o scădere a fertilităţii la niveluri mai mici decât cele ale UE-15, şi cu un nivel semnificativ de emigrare a populaţiei tinere, ambele cauze accelerând în mod considerabil procesul de îmbătrânire şi rezultând în reducerea populaţiei. Durata de viaţă este semnificativ mai mică decât cea a EU -15.  

Lansat astăzi la Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) , Uldis Augulis, Ministrul pentru Asistenţă Socială din Republica Letonia, Laura Tuck, Vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, şi Elsa Fornero, Profesor de Ştiinţe Economice, Università di Torino şi fost Ministru al Muncii, Politicilor Sociale şi Egalităţi de Gen în Italia, au discutat despre consecinţele economice şi sociale ale îmbătrânirii în Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală, şi recomandările de politică pentru a soluţiona provocarea generată de îmbătrânire.

“Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală îmbătrânesc mai repede decât celelalte ţări ale UE, şi din motive diferite”, a declarantLaura Tuck, Vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. “Având în vedere faptul că declinul fertilității şi nivelul ridicat de emigrare sunt cele mai importante cauze ce contribuie la acest fenomen demografic, ţările ar avea de câştigat dacă ar soluţiona factorii economici şi sociali ce cauzează scăderea dimensiunii populaţiei tinere. Acest lucru ar putea genera o investiţie mai ridicată în capitalul uman – în sănătatea şi educaţia persoanelor – în vederea promovării îmbătrânirii active. Acestea sunt aşa numitele „soluţii inteligente”, deoarece au efecte atât la nivel personal cât şi la nivel macroeconomic.”

Conform raportului, Statele Membre ale Uniunii Europene mai bogate au acces aproape universal la sistemul de sănătate şi au beneficiat de campanii publice de promovare în domeniul sănătăţii, ambele contribuind la reducerea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de afecţiunile cardiace. Drept urmare, ţările UE-15 deţin o medie a duratei de viaţă de 81 de ani. Aceste ţări continua să se confrunte cu foarte multe provocări, însă procesul de adaptare la noile realităţi demografice este în curs de finalizare. Pe de altă parte, Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală îmbătrânesc în mod diferit şi se confruntă cu provocări diferite.

„În majoritatea Ţărilor Baltice şi ţărilor din Europa Centrală, fertilitatea a scăzut la niveluri mai reduse decât cele ale UE-15, iar în anumite situaţii aceasta a atins nivelul de 1,3 sau 1,4 copii per femeie”, declară Emily SinnottExpert Senior pe probleme economice în cadrul Băncii Mondiale şi autor principal al raportului. “Durata medie de viaţă este mai mică decât cea a UE-15 – pentru majoritatea ţărilor diferenţa este cuprinsă între patru şi şapte ani. O mare parte din longevitatea scăzută poate fi explicată printr-un nivel mai ridicat al mortalităţii în rândul persoanelor sărace. În plus, emigrarea semnificativă a populaţiei tinere accelerează în mod considerabil procesul de îmbătrânire şi are drept rezultat reducerea populaţiei din anumite ţări.”



Ca urmare a reducerii populaţiei tinere, Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală se vor confrunta cu anumite provocări economice şi sociale, precum:

  • reducerea dimensiunii forţei de muncă, ce ar putea genera riscuri în ceea ce priveşte creşterea economică;
  • presiuni fiscale ce ar putea accentua eforturile ţărilor de a asigura servicii adecvate cât şi siguranţa venitului populaţiei ce îmbătrâneşte; şi
  • provocări în ceea ce priveşte viitoarea dezvoltare a productivităţii în cazul în care societăţile nu reuşesc să se adapteze la forţa de muncă ce îmbătrâneşte. 
Pentru a gestiona în mod eficient aceste provocări şi pentru a putea obţine în continuare câştiguri din rezultatul economic, cât şi pentru a converge la nivelul de venit al UE-15, Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală ar avea de câştigat din iniţiative de politici timpurii şi coordonate care să acopere piaţa muncii, sistemul de sănătate, educaţia, pensiile, îngrijirea pe termen lung, migraţia şi familia:
  • Îmbătrânire activă: Asigurarea unor relaţii contractuale mai flexibile, precum creşterea activităţii cu jumătate de normă pentru muncitorii ce urmează să se pensioneze şi pentru părinţii cu copii mici, pot promova ocuparea şi perioadele active mai lungi pentru forţa de muncă ce îmbătrâneşte. Totodată există o probabilitate mai mare ca muncitorii în vârstă să continue să facă parte din forţa de muncă atunci când opţiunile de pensionare anticipată sunt limitate. Crearea opţiunilor de îngrijire copii şi persoane în vârstă accesibile pot ajuta femeile să continue să lucreze. Republica Cehă, Estonia şi Letonia deja au obţinut o participare mai mare în cadrul forţei de muncă din partea adulţilor mai în vârstă.
  • Îmbătrânire sănătoasă: Sistemele de sănătate din ţări ar trebui să fie mai bine orientate către tratarea bolilor ce nu pot fi comunicate, prin intermediul prevenţiei, detecţiei şi tratamentului, iar această orientare va fi importantă în vederea asigurării îmbătrânirii sănătoase. Persoanele, în special bărbaţii, au dificultăţi în a face schimbări în stilul de viaţă pentru a reduce comportamentul riscant precum fumatul şi consumul de alcool. Slovenia a obţinut rezultate bune în ceee ce priveşte îmbunătăţirea longevităţii la nivelul ţărilor UE-15.
  • Îmbătrânire Productivă: Creşterea productivităţii forţei de muncă ce îmbătrâneşte reprezintă un element important pentru creşterea sustenabilă. Deşi flexibilitatea reprezintă un motiv de îngrijorare deoarece este mai puţin probabil ca muncitorii în vârstă să se transfere la alte firme, în alte sectoare şi spaţii geografice, a fost determinat faptul că schimbările ferme în tehnicile de producţie generează un randament mai mare al dividendelor pentru creşterea productivităţii muncitorilor mai în vârstă. Investiţiile în abilităţi pentru o perioadă activă mai lungă şi mai productivă reprezintă totodată un element critic. Populaţia mai mică de tineri ce accesează sistemul şcolar crează oportunităţi pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Tinerii din Estonia şi Polonia au avut rezultate foarte bune în cadrul programului OCDE cu privire la Evaluarea Studenţilor Internaţionali.
  • Asistenţă socială şi pensii: Persoanele de vârstă medie şi persoanele în vârstă din Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală nu au reşit să acumuleze patrimonii semnificative şi se bazează pe venitul obţinut din muncă şi pensii. Estimările viitoare evidenţiază faptul că acoperirea şi conformitatea pensiilor vor scădea în mod semnificativ în anumite ţări, având drept rezultat o vulnerabilitate ridicată la sărăcie pentru persoanele în vârstă. Politicile de dezvoltare a schemelor de venit minim vor fi cel mai probabil o componentă a soluţiei pentru grupurile de persoane în vârstă, împreună cu măsurile de a încuraja economiile per gospodărie în cazul tinerilor.
  • Gestionarea presiunilor generate de cheltuieli pe categorii de vârstă: Asigurarea serviciilor adecvate în cadrul societăţilor ce îmbătrânesc va contribui la presiunea fiscală a ţărilor. Drept urmare, prioritizarea, eficienţa sporită şi compensarea cheltuielilor publice vor fi necesare pentru a controla cheltuielile conexate îmbătrânirii, precum cele pentru pensii şi îngrijirea pe termen lung.
  • Revenirea la elemente demografice echilibrate: În final, Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală vor fi nevoite să atingă niveluri sustenabile de fertilitate şi migrare netă pentru a reveni la o structură de vârstă mai echilibrată. Anumite ţări din Europa de Vest au avut capacitatea de a restabili nivelurile de fertilitate, iar cheia acestui succes pare să fie armonizarea obiectivelor personale şi de carieră în rândul femeilor. 
Ţările Baltice şi cele din Europa Centrală au făcut progrese semnificative în foarte multe dintre domeniile prezentate mai sus. Însă în continuare este loc de îmbunătăţire. Acest Raport face parte din programul de lucru analitic derulat de către Banca Mondială cu privire la populaţia ce îmbătrâneşte. În cadrul UE, Banca Mondială colaborează cu guvernele în cadrul proiectelor de cercetare în domeniul politicilor cu privire la îmbătrânire în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Letonia. În afara UE, banca Mondială este implicată în mod activ în această activitate în Europa şi Asia Centrală, America Latină şi Asia de Est.

Pentru o copie online a raportului, accesați:

www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/Publications/ECA/aging europe.pdf

 

Vizitaţi-ne pe Facebook: https://www.facebook.com/worldbank

Fiţi la curent pe Twitter: https://www.twitter.com/worldbank.

Canalul nostru de YouTube: https://www.youtube.com/worldbank


Contacte media
În Brussels
Anna Kowalczyk
tel : +32 488 722 483
akowalczyk@worldbank.org
În Washington
Kristyn Schrader-King
tel : +1 (202) 560-0153
kschrader@worldbank.org



COMUNICAT DE PRESĂ NR.:
2015/339/ECA

Api
Api