Learn how the World Bank Group is helping countries with COVID-19 (coronavirus). Find Out

COMUNICAT DE PRESĂ

Potrivit preşedintelui Grupului Băncii Mondiale, vechiul concept de „lumea a treia” este depăşit

14 aprilie 2010




Washington, 14 aprilie 2010 — Vechiul concept de „lumea a treia” nu se mai aplică în noua economie globală multipolară, fiind necesare noi abordări pentru luarea în considerare a intereselor ţărilor în curs de dezvoltare, a declarat preşedintele Grupului Băncii Mondiale, domnul Robert B. Zoellick.

Într-un discurs ce precede conferinţa de primăvară a Băncii Mondiale, Zoellick a afirmat că evoluția ascendentă a ţărilor în curs de dezvoltare în cadrul economiei globale și criza economică globală din 2009 au reprezentat prevestirea sfârşitului vechiului concept de „lumea a treia” ca entitate separată, la fel ca anul 1989 pentru lumea a doua comunistă. Acest fapt are profunde implicaţii în cazul multilateralismului, al acţiunilor de colaborare la nivel global, al relaţiilor de putere, al dezvoltării şi instituţiilor internaţionale, cum este Grupul Băncii Mondiale, şi necesită abordarea problemelor dintr-o nouă perspectivă.

Zeci de ani, studenţii în domeniul securităţii şi politicii internaţionale au dezbătut problema apariţiei unui sistem multipolar. Este vremea să recunoaştem noua paralelă economică. Dacă anul 1989 a fost martorul sfârşitului „lumii a doua”, o dată cu colapsul comunismului, atunci anul 2009 a fost martorul sfârşitului a ceea ce trecea drept „lumea a treia”: Acum suntem într-o nouă economie mondială multipolară cu evoluţie rapidă,” a afirmat Zoellick într-un discurs ţinut la Woodrow Wilson Center for International Scholars din Washington, D.C., în care a reamintit asistenţei că unii au văzut acţiunile fostului preşedinte al Statelor Unite ca pe o ocazie pierdută. „Nu ne mai putem permite geo-politica la fel ca până acum.”

Sărăcia rămâne şi trebuie să ne ocupăm de ea. Statele falite rămân şi trebuie făcut ceva în privinţa lor. Problemele la nivel global se intensifică şi trebuie să ne ocupăm de ele. Însă modul în care trebuie să ne ocupăm de aceste probleme se schimbă,” a declarat Zoellick. „Clasificările depăşite de lumea întâi şi lumea a treia, de donator şi petiţionar, de conducător şi condus, nu se mai potrivesc.”

Deşi sărăcia şi statele slabe au rămas probleme care trebuie rezolvate, ţările în curs de dezvoltare au ajuns să reprezinte o parte aflată în continuă creştere a economiei globale şi să asigure o importantă sursă de cerere pentru redresarea din recenta criză economică globală. Acest lucru nu a avut loc doar în China şi în India, ci şi în Asia de Sud-est, America Latină şi Orientul Mijlociu. Africa ar putea, la rândul său, să devină într-o bună zi un pilon al creşterii globale. Zoellick a remarcat că, din acest motiv, ţările în curs de dezvoltare merită o mai mare recunoaştere în managementul sistemului global şi că soluţiile propuse în domeniul reglementării financiare, al schimbărilor climatice şi al gestionării crizei trebuie să le reflecte interesele. A fost importantă recunoaşterea implicaţiilor noii economii mondiale multipolare pentru colaborarea multilaterală şi opoziţia faţă de forţele gravitaţionale care trag o lume de state-naţiuni înapoi înspre urmărirea unor interese mai înguste, a remarcat Zoellick.

Puterea aduce cu sine responsabilitate. Ţările în curs de dezvoltare trebuie să admită că fac acum parte din arhitectura globală,” a adăugat Zoellick.

În urma enormelor pagube produse de colapsul sistemului financiar, era clar că lumea avea nevoie de reglementări financiare mai bune, cu standarde mai bune şi mai puternice în domeniul capitalului, al lichidităţilor şi al supravegherii, a afirmat Zoellick. „Dar să fim atenţi la consecinţele nedorite,” a avertizat el. „Nu ar trebui să mărim costurile încurajând protecţionismul financiar ori constrângerile nejustificate ale serviciilor financiare pentru cei săraci. Reglementările convenite la Bruxelles, Londra, Paris sau Washington ar putea fi bune pentru băncile mari din lumea dezvoltată. Dar cum stau lucrurile cu băncile mai mici, indiferent dacă acestea sunt din ţările dezvoltate sau în curs de dezvoltare?”

Schimbările climatice au ridicat o altă problemă în care abordarea conform căreia „aceeaşi mărime se potriveşte tuturor”, impusă de lumea dezvoltată, nu va funcţiona în cazul ţărilor în curs de dezvoltare, a mai spus Zoellick. „Politicile referitoare la schimbarea climei pot fi corelate cu dezvoltarea şi pot câştiga sprijinul ţărilor în curs de dezvoltare pentru dezvoltarea cu emisii reduse de carbon – dar nu dacă sunt impuse ca o cămaşă de forţă,” a mai spus el. „Ţările în curs de dezvoltare au nevoie de sprijin şi de finanţare pentru a investi în metode de dezvoltare mai curate. Un număr de 1,6 miliarde de oameni nu au acces la energie electrică. Deşi trebuie să avem grijă de mediul înconjurător, nu-i putem lăsa pe copiii africani să-şi facă temele la lumina lumânării şi nici să le refuzăm muncitorilor africani slujbe în industrie. Provocarea cu care ne confruntăm este să susţinem tranziţia către o energie mai curată fără a sacrifica accesul, productivitatea şi creşterea, care pot scoate sute de milioane de oameni din sărăcie.”

Un al treilea domeniu în care vechiul mod de gândire nu se mai aplică şi unde interesele ţărilor în curs de dezvoltare au nevoie de mai multă atenţie a fost răspunsul la crizele economice. „Într-o lume aflată în tranziţie, pericolul este ca ţările dezvoltate să se axeze pe summit-uri privitoare la sistemele financiare sau să se concentreze asupra managementului greşit al ţărilor dezvoltate precum Grecia,” a spus Zoellick. „Să ascultăm punctul de vedere al ţărilor în curs de dezvoltare nu mai este doar o chestiune de bunăvoinţă sau de solidaritate, ci este propriul interes. Aceste ţări în curs de dezvoltare sunt acum surse de creştere şi importatoare de bunuri industriale şi de servicii din ţările dezvoltate.”

Schimbările survenite în economia globală şi în sistemul multilateral au implicaţii semnificative pentru Banca Mondială, a arătat Zoellick. Dezvoltarea nu a mai fost în direcţia nord-sud, ci în direcţia sud-sud şi sud-nord. Banca Mondială trebuie să urmeze politici de reformă permanentă, schimbându-se în vederea adaptării la circumstanţele aflate într-o rapidă modificare, pentru a servi în modul cel mai potrivit interesele populaţiei sărace din lumea în curs de dezvoltare. Instituţia a sperat ca la conferinţa sa de primăvară să anunţe o schimbare care va da ţărilor în curs de dezvoltare cel puţin 47 la sută din acţiunile cu drept de vot, împreună cu prima creştere în mai bine de 20 de ani a capitalului său, care va consolida un bilanţ ce a asigurat peste 100 de miliarde USD ca asistenţă financiară începând din iulie 2008. Alături de acestea s-a aflat cel mai cuprinzător program de reformă din istoria instituţiei, care tratează probleme începând cu accesul sporit la informaţii şi ajungând la îmbunătăţiri ale politicilor de creditare.

Contacte media
În Washington
David Theis
tel : +1-202-458-8626
dtheis@worldbank.org


Api
Api