Discursuri şi transcrieri

România: Mediul înconjurător oferă valori care nu trebuie ignorate

28 ianuarie 2015



Reducerea emisiilor de carbon poate însemna o mai bună stare de sănătate a populaţiei, noi locuri de muncă, şi un impuls de creştere economică

Profesorul Anil Markandya http://www.bc3research.org/en/anil_markandya.html , unul dintre câştigătorii Premiului Nobel pentru Pace din 2007 pentru contribuţiile sale la agenda privind schimbările climatice, a vizitat Bucureştiul pentru a participa la Conferinţa privind schimbările climatice Opera-Clima, organizată de Guvernul României şi Banca Mondială, în data de 28 ianuarie 2015. Profesorul Markandya a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2007 ca membru al echipei care a elaborat  A patra evaluarea a Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), care a declarat încălzirea sistemului climatic global ca fiind fără echivoc şi a avertizat că o întârziere în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ar creşte probabil riscul unor efecte mai grave privind schimbările climatice. Economist de profesie, a lucrat în domeniul schimbărilor climatice timp de peste treizeci de ani, publicând unele dintre primele cercetări privind creşterea economică durabilă şi prietenoasă cu mediul. Daniel Kozak, ofiţerul nostru de afaceri externe în Bucureşti, s-a întâlnit cu această autoritate de frunte în domeniul schimbărilor climatice pentru un interviu despre schimbările climatice din România şi strategia de creştere economică verde.

Î: Domnule profesor Markandya, în primul rând, bun venit în România. Spuneţi-ne de ce vă aflaţi aici?

R: Am venit pentru a participa la o reuniune care va aborda schimbările climatice din România şi strategia de creştere economică verde. Reuniunea este organizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în colaborare cu Banca Mondială.

Î: Sunteţi economist de meserie. Când şi cum aţi devenit interesat de mediu şi de schimbările climatice?

R: Cred că sunt unul dintre veteranii subiectului care acum se numește economia mediului şi a resurselor. Mi-am scris teza de doctorat pe acest subiect în 1974. Când am început existau foarte puţini economişti de mediu. Puteai aduna întreaga comunitate într-o mică sală de şedinţe. În acest an sunt preşedinte al Asociaţiei Europene a Economiştilor Mediului şi Resurselor şi avem o reuniune anuală la care participă mai mult de 1.000 de cercetători din toată Europa, şi unii chiar din SUA. Ei sunt tineri şi inteligenţi şi lucrează pentru a găsi noi soluţii la problemele legate de dezvoltarea durabilă şi creşterea economică verde.

Ideea este că mediul ne oferă servicii de mare valoare. Pentru o lungă perioadă de timp am ignorat aceste valori în structurile noastre economice; adică în modul în care ne organizăm sistemele de producţie şi consum. Acest lucru a avut unele consecinţe negative asupra bunăstării noastre. Putem corecta acest lucru, dacă luăm în considerare aceste valori de mediu şi ne asigurăm că ele sunt reflectate în semnalele pe care producătorii şi consumatorii le primesc atunci când iau decizii legate de producţie şi consum.


Image

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu deschide lucrările conferinței Opera Clima, la București, pe 28 ianuarie.


Î: Care sunt aceste valori pe care le-aţi menţionat? Şi care sunt consecinţele negative, mai exact?

R: Valorile se referă la daunele cauzate de activitatea economică prin poluarea aerului, apei şi solului, prin distrugerea ecosistemelor, precum şi prin epuizarea pădurilor şi a altor habitate. Consecinţele negative sunt mortalitatea prematură, bolile, reducerea veniturilor din activităţile care depind de mediul natural, cum ar fi turismul, activităţile recreative etc.

Î: De ce schimbarea climei determină schimbarea regulilor jocului pentru România? De ce este important ca România să aibă o strategie dedicată schimbărilor climatice?

R: Este foarte important pentru România să recunoască faptul că schimbările climatice vor avea efecte majore asupra ţării. De vreme ce temperaturile vor creşte în mod constant în decursul acestui secol, randamentele agricole pentru diferite culturi se vor schimba, iar unele dintre ele vor intra într-un declin destul de accentuat înainte de 2100. În plus, modelele de precipitaţii se vor modifica, cu precipitaţii mai slabe în timpul verii şi cu unele creşteri posibile în timpul iernii. Aceste modificări vor fi însoţite de o creştere a frecvenţei fenomenelor extreme - mai multe secete şi inundaţii. De asemenea, încălzirea globală implică o creştere a nivelului mării şi o creştere a numărului de furtuni, făcând oraşele de coastă pasibile de inundaţii crescute. Dacă aceste lucruri se vor întâmpla mai mult sau mai puțin nu este pre-determinat. Dacă omenirea reuşeşte să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în mod semnificativ, atunci încălzirea va fi mai redusă şi numărul evenimentelor extreme mai redus. Dar unele modificări sunt inevitabile şi ţara dumneavoastră trebuie să se pregătească pentru ele.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România are, de asemenea, obligaţii importante de reducere a emisiilor de GES. Aceste reduceri vor implica anumite costuri pe măsură ce are loc tranziţia de la o economie cu emisii mari de carbon, dar există, de asemenea, şi beneficii, deoarece arderea mai redusă a combustibililor fosili reduce poluarea aerului, şi aduce beneficii sănătăţii publice. Noua infrastructură care apare odată cu trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon creează locuri de muncă şi poate reprezenta un impuls pentru creşterea economică.

Î: Dincolo de strategie, care sunt ceilalţi factori importanţi cărora România trebuie să le acorde atenţie în ceea ce priveşte schimbările climatice?

R: Gândirea evoluează către o „creştere economică verde” - modalităţi în care ne putem îmbunătăţi standardele de viaţă şi putem crea locuri de muncă, în acelaşi timp reducând utilizarea combustibililor fosili şi trecând la surse regenerabile de energie. Trebuie depuse multe eforturi în acest sens. O caracteristică centrală este rolul dezvoltării orașelor şi al amenajării teritoriului în viitor, astfel încât să se reducă nevoia de a călători, şi să fie sprijinite mijloacele care determină emisii reduse de carbon, cum ar fi mersul pe jos şi cu bicicleta. Eficienţa energetică în sectorul construcţiilor este, de asemenea, de mare importanţă şi multe lucruri se pot realiza şi în această privinţă.

Î: Spuneţi-ne ce trebuie să facem astfel încât tot mai mulţi oameni să devină conştienţi de impactul schimbărilor climatice asupra vieţii lor şi a viitorului copiilor lor?

R: Schimbările climatice nu sunt un subiect care trebuie abordat doar de guverne. Oamenii trebuie să înceapă să-şi schimbe mentalitatea, astfel încât să găsească modalităţi de a-şi reduce amprenta de carbon, şi să-şi încurajeze copiii să se gândească, de asemenea, la aceşti factori. Educaţia şi sensibilizarea opiniei publice şi, foarte important, schimbarea stilului de viaţă au nevoie de lideri din societate. Reducerea utilizării autoturismelor, creşterea  numărului de mijloace de transport public, mersul pe jos şi cu bicicleta, toate au rolul lor. Ei bine, noi toţi putem face lucruri mici, cum ar fi să nu conducem pe distanţe scurte, atunci când ar fi posibil să mergem pe jos sau cu bicicleta, care sunt niște activităţi benefice pentru noi; reducerea consumului de energie prin oprirea aparatelor electrice atunci când ele nu sunt în uz, ci în modul stand-by; anularea amprentei noastre de carbon prin sprijinirea programelor de împădurire, unde putem obţine un credit formal pentru fiecare tonă de carbon captată.


Api
Api