Grupul Băncii Mondiale este pregătit să ofere până la 100 de miliarde de dolari țărilor afectate, pe o perioadă de 15 luni
Washington, 11 iunie, 2026—Conflictul din Orientul Mijlociu este de așteptat să încetinească creșterea economică globală până la cel mai scăzut nivel înregistrat de la debutul pandemiei de COVID-19, pe fondul creșterii prețurilor la energie, al inflației mai ridicate și al costurilor de împrumut în creștere, potrivit celui mai recent raport Global Economic Prospects al Grupului Băncii Mondiale.
Creșterea economică globală este prognozată să încetinească la 2,5% în 2026, față de 2,9% în 2025. Previziunile pentru două treimi dintre economiile lumii au fost revizuite în scădere față de luna ianuarie a acestui an.
Creșterea economică globală se estimează că va urca la 2,8% în 2027, însă va rămâne cu 0,4 puncte procentuale sub media înregistrată între 2010-2019. Creșterea slabă din economiile în curs de dezvoltare a frânat progresul acestora în direcția atingerii nivelurilor de venit specifice economiilor avansate.
Până în 2028, economiile în curs de dezvoltare, cu excepția Chinei și Indiei, vor fi acumulat aproape un deceniu fără niciun progres în reducerea decalajului de venit pe cap de locuitor față de economiile avansate, arată raportul.
„Țările în curs de dezvoltare s-au confruntat cu o serie de provocări în ultimul deceniu", a declarat Ajay Banga, Președintele Grupului Băncii Mondiale. „Impactul diferă de la o țară la alta, însă testul fundamental este același: protejarea oamenilor și păstrarea stabilității în prezent, fără a renunța la creștere economică și crearea de locuri de muncă în viitor. Ca răspuns la șocul actual, oferim lichiditate acolo unde este necesară în acest moment - și suntem pregătiți cu finanțare suplimentară, garanții și soluții pentru sectorul privat, în cazul în care presiunile se vor intensifica. Misiunea noastră este să ajutăm țările să stabilizeze situația, să mențină reformele aflate în derulare, astfel încât să iasă mai puternice din această perioadă".
Potrivit raportului, închiderea Strâmtorii Ormuz a perturbat sever piețele energetice, prețul petrolului Brent fiind estimat să atingă o medie de 94 de dolari pe baril în 2026, cu 36% peste nivelurile din 2025, în ipoteza în care cele mai grave perturbări se vor atenua în luna iulie. Prețurile îngrășămintelor sunt prognozate să crească semnificativ în acest an, cu efecte în cascadă asupra prețurilor alimentelor. Împreună, aceste presiuni alimentează inflația globală, care este estimată să urce la 4% în cursul acestui an, în creștere substanțială față de 3,3% în 2025.
Cu toate acestea, riscurile sunt semnificative. Dacă perturbările în lanțul de aprovizionare cu energie se dovedesc mai grave decât se estimează în prezent și sunt însoțite de presiuni financiare considerabile, creșterea economică globală ar putea scădea la 1,3% în 2026, iar inflația ar urca la 4,4%.
În acest an, creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare este prognozată să scadă la 3,6%, cel mai scăzut nivel înregistrat după pandemie, față de 4,4% în 2025, urmând să se redreseze la 4,2% în 2027. Economiile din Golf afectate direct de conflict sunt așteptate să resimtă cel mai puternic impactul, creșterea lor economică fiind estimată să se prăbușească de la 3,9% în 2025 la aproape zero în 2026. Raportul anticipează o revenire a creșterii în aceste economii - până la aproximativ 5% în perioada 2027–2028 - pe măsură ce comerțul se va redresa și cheltuielile destinate reconstrucției vor începe să se materializeze.
Grupul Băncii Mondiale este angajat să sprijine toate țările în curs de dezvoltare în fața crizelor cu care se confruntă. Ca răspuns la conflictul din Orientul Mijlociu, pune imediat la dispoziție până la 50–60 de miliarde de dolari prin instrumentele existente, inclusiv 25 de miliarde de dolari de finanțare pre-angajată. Aceste resurse pot oferi protecție socială pentru persoanele cele mai vulnerabile, pot consolida capacitatea fiscală și pot furniza capital de lucru și sprijin pentru lichiditate întreprinderilor și fermierilor.
Până în prezent, peste 30 de țări colaborează activ cu Grupul Băncii Mondiale pentru a-și consolida capacitatea de pregătire și a permite un răspuns rapid la criză în cadrul acestui plan de răspuns. Dacă conflictul și repercusiunile sale economice persistă, Grupul Băncii Mondiale poate scala sprijinul acordat până la 80–100 de miliarde de dolari pe parcursul a 15 luni.
Asia de Sud se așteaptă să înregistreze cea mai puternică creștere economică dintre toate regiunile în 2026, însă chiar și aceasta va consemna o încetinire semnificativă - de la 7% în 2025 la 6,3% în 2026, arată raportul. Creșterea economică a Africii Subsahariene încetinește și ea, cele mai mari presiuni provenind din inflație, inclusiv din prețurile ridicate la alimente, ca urmare a deficitului de aprovizionare cu îngrășăminte și a scumpirilor acestora.
„Conflictul a afectat activitatea economică globală, însă orice criză aduce cu sine și o oportunitate", a declarat Ayhan Kose, Economist Șef Adjunct al Grupului Băncii Mondiale și Director al Grupului de Prognoze. „Acest moment ar trebui valorificat pentru consolidarea cadrelor de politici, pentru investiții în infrastructură, accelerarea reformelor favorabile mediului de afaceri și mobilizarea capitalului privat în sprijinul creării de locuri de muncă la scară largă".
Raportul acordă spațiu dedicat unor capitolele care analizează provocările fiscale din economiile în curs de dezvoltare. Aproximativ două treimi dintre economiile în curs de dezvoltare - și aproape 90% dintre țările cu venituri mici - sunt exportatoare de materii prime. Cu toate acestea, aceste economii tind să aibă poziții fiscale mai fragile decât alte economii în curs de dezvoltare, deoarece se confruntă cu venituri mai volatile și mai puțin diversificate. La cinci ani după un șoc pozitiv al prețurilor la materii prime, o mare parte din surplusul de venituri este cheltuit, în loc să fie economisit pentru consolidarea pozițiilor fiscale. Pentru a gestiona volatilitatea prețurilor la materii prime, factorii de decizie ar trebui să se bazeze pe politici adecvate, precum reguli fiscale bine definite și fonduri suverane cu mandate clare de stabilizare, alături de o mobilizare îmbunătățită a veniturilor interne și o diversificare economică mai accentuată.
Un alt capitol explorează modul în care nivelurile tot mai ridicate ale datoriei îngreunează capacitatea țărilor de a răspunde la crize și de a investi în priorități de dezvoltare pe termen lung, amplificând totodată costurile de împrumut. Începând din 2010, datoria publică agregată a economiilor în curs de dezvoltare a crescut de la sub 40% din PIB la peste 70%. Analiza relevă că, cu cât o țară este mai îndatorată, cu atât costurile sale de împrumut cresc mai abrupt odată cu acumularea de datorii suplimentare. Efectul este deosebit de pronunțat în țările mai vulnerabile. Pentru țările cu rate ridicate ale datoriei față de PIB, reducerea nivelului datoriei poate genera beneficii financiare semnificative: un spațiu fiscal mai amplu pentru investiții în infrastructură, sănătate și educație, stimulând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Descărcați raportul: https://www.worldbank.org/gep
Grupul Băncii Mondiale este una dintre cele mai mari surse de finanțare și cunoaștere pentru țările în curs de dezvoltare din lume. De peste opt decenii, Grupul Băncii Mondiale a îmbinat finanțarea cu experiența practică pentru a crea locuri de muncă și oportunități în țările în curs de dezvoltare. Colaborăm cu parteneri publici și privați pentru a construi economii mai reziliente - și pentru a atinge viziunea noastră a unei lumi fără sărăcie, pe o planetă locuibilă. Knowledge Bank replică și scalează soluții dovedite pentru a aborda cele mai acute provocări de dezvoltare ale lumii.
Website: https://www.worldbank.org/
Facebook: https://www.facebook.com/worldbankgroup/
