Totuși, una din patru economii în curs de dezvoltare este mai săracă decât în 2019
WASHINGTON, 13 ianuarie, 2026- Economia globală se dovedește mai rezilientă decât se anticipase, în ciuda tensiunilor comerciale persistente și a incertitudinii politicilor, potrivit celui mai recent raport Global Economic Prospects al Băncii Mondiale. Se estimează că creșterea globală va rămâne în mare parte stabilă în următorii doi ani, ajungând la 2,6% în 2026, și la 2,7% în 2027, o revizuire în sus față de prognoza din iunie.
Reziliența economiei reflectă o creștere mai bună decât se aștepta - în special în Statele Unite, care reprezintă aproximativ două treimi din revizuirea în sus a prognozei pentru 2026. Chiar și așa, dacă aceste prognoze se confirmă, anii 2020 sunt pe cale să fie cea mai slabă decadă pentru creșterea globală din anii 1960 încoace.
Ritmul lent mărește decalajul nivelului de trai la nivel mondial, constată raportul: la sfârșitul lui 2025, aproape toate economiile avansate aveau venituri pe cap de locuitor peste nivelurile din 2019, dar aproximativ una din patru economii în curs de dezvoltare aveau venituri pe cap de locuitor mai mici.
În 2025, creșterea a fost susținută de un avânt al comerțului înaintea schimbărilor de politică și de reajustări rapide în lanțurile de aprovizionare globale. Se estimează că aceste impulsuri se vor estompa în 2026, pe fondul temperării comerțului și a cererii interne. Totuși, relaxarea condițiilor financiare globale și expansiunea fiscală în câteva economii mari ar trebui să atenueze încetinirea, potrivit raportului. Se prognozează că inflația globală va scădea ușor la 2,6% în 2026, reflectând piețe ale muncii mai puțin tensionate și prețuri mai scăzute la energie. Pe măsură ce fluxurile comerciale se ajustează și incertitudinea de politici se diminuează, se așteaptă o rederesare a creșterii în 2027.
„Cu fiecare an care trece, economia globală pare mai puțin capabilă să genereze creștere și este, aparent, mai rezilientă la incertitudinea politicilor”, a declarat Indermit Gill, economist-șef al Grupului Băncii Mondiale și vicepreședinte senior pentru economia dezvoltării. „Însă dinamismul economic și reziliența nu pot să fie divergente mult timp fără a fractura finanțele publice și piețele de credit. În anii ce urmează, economia mondială este setată să crească mai lent decât în problematicii ani 1990 - în timp ce poartă niveluri record de datorie publică și privată. Pentru a evita stagnarea și șomajul, guvernele din economiile emergente și avansate trebuie să liberalizeze agresiv investițiile și comerțul privat, să tempereze consumul public și să investească în noi tehnologii și educație”.
În 2026, creșterea în economiile în curs de dezvoltare este de așteptat să încetinească la 4% de la 4,2% în 2025, înainte de a urca ușor la 4,1% în 2027, pe măsură ce tensiunile comerciale se atenuează, prețurile mărfurilor se stabilizează, condițiile financiare se îmbunătățesc și fluxurile de investiții se consolidează. Se proiectează o creștere mai mare în țările cu venituri mici, ajungând, în medie, la 5,6% între 2026-2027, impulsionată de întărirea cererii interne, redresarea exporturilor și moderarea inflației. Totuși, aceasta nu va fi suficientă pentru a reduce decalajul de venituri dintre economiile în curs de dezvoltare și cele avansate. Creșterea venitului pe cap de locuitor în economiile în curs de dezvoltare este estimată la 3% în 2026 - aproximativ un punct procentual sub media din perioada 2000–2019. În acest ritm, venitul pe cap de locuitor în economiile în curs de dezvoltare este de așteptat să reprezinte doar 12% din nivelul din economiile avansate.
Aceste tendințe ar putea intensifica provocările legate de crearea de locuri de muncă cu care se confruntă economiile în curs de dezvoltare, unde 1,2 miliarde de tineri vor intra pe piața muncii în următorul deceniu. Depășirea provocării locurilor de muncă va necesita un efort susținut de politici centrat pe trei piloni. Primul constă în consolidarea capitalului fizic, digital și uman pentru a crește productivitatea și capacitatea de angajare. Al doilea ține de îmbunătățirea mediului de afaceri, prin creșterea credibilității politicilor și a certitudinii cadrului de reglementare, astfel încât firmele să se poată extinde. Al treilea ține de amplificarea mobilizării capitalului privat pentru a susține investițiile. Împreună, aceste măsuri pot contribui la orientarea creării de locuri de muncăcătre ocuparea mai productivă și formală, susținând creșterea veniturilor și reducerea sărăciei.
În plus, economiile în curs de dezvoltare trebuie să-și consolideze sustenabilitatea fiscală, care a fost erodată în ultimii ani de șocuri suprapuse, nevoi de dezvoltare în creștere și costuri mai mari ale serviciului datoriei. Un capitol cu focus special din raport oferă o analiză cuprinzătoare a utilizării regulilor fiscale de către economiile în curs de dezvoltare, care stabilesc limite clare privind împrumuturile și cheltuielile guvernamentale pentru a ajuta la gestionarea finanțelor publice. Aceste reguli sunt în general legate de o creștere mai puternică, investiții private mai mari, sectoare financiare mai stabile și o capacitate mai mare de a face față șocurilor externe.
„Având în vedere că datoria publică în economiile emergente și în curs de dezvoltare se află la cel mai înalt nivel în mai bine de jumătate de secol, restabilirea credibilității fiscale a devenit o prioritate urgentă”, a declarat M. Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Grupului Băncii Mondiale și director al Prospects Group. „Regulile fiscale bine concepute pot ajuta guvernele să stabilizeze datoria, să refacă marjele de manevră fiscală și să răspundă mai eficient la șocuri. Dar regulile, singure, nu sunt suficiente: credibilitatea, aplicarea și angajamentul politic determină, în cele din urmă, dacă regulile fiscale aduc stabilitate și creștere”.
Peste jumătate dintre economiile în curs de dezvoltare au acum cel puțin o regulă fiscală în vigoare. Acestea pot include limite pentru deficitele fiscale, datoria publică, cheltuielile guvernamentale sau colectarea veniturilor. Economiile în curs de dezvoltare care adoptă reguli fiscale își îmbunătățesc de obicei soldul bugetar cu 1,4 puncte procentuale din PIB după cinci ani, odată ce plățile de dobândă și ciclurile economice sunt luate în considerare. Utilizarea regulilor fiscale crește, de asemenea, cu 9 puncte procentuale probabilitatea unei îmbunătățiri multianuale a soldurilor bugetare. Totuși, beneficiile pe termen mediu și lung ale regulilor fiscale depind în mare măsură de forța instituțiilor, contextul economic în care sunt introduse regulile și modul în care acestea sunt concepute, arată raportul.
Raportul poate fi descărcat aici: https://www.worldbank.org/gep
Perspective regionale:
Asia de Est și Pacific: Creșterea este estimată să încetinească la 4,4% în 2026 și la 4,3% în 2027. Pentru mai multe informații, accesați perspective regionale.
Europa șil Asia Centrală: Creșterea este estimată să se mențină la 2,4% în 2026 înainte de a se consolida la 2,7% în 2027. Pentru mai multe informații, accesați perspective regionale.
America Latină și Caraibe: Creșterea este estimată să rămână la 2.3% în 2026 înainte de a se consolida la 2,6% în 2027. Pentru mai multe informații, accesați perspective regionale.
Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Afganistan și Pakistan: Creșterea este estimată să urce la 3,6% în 2026 și apoi să se consolideze la 3,9% în 2027. Pentru mai multe informații, accesați perspective regionale.
Asia de Sud: Creșterea este estimată să scadă la 6,2% în 2026 înainte de a se recupera la 6.5% în 2027. Pentru mai multe informații, accesați perspective regionale.
Africa Subsahariană: Creșterea este estimată să urce la 4,3% în 2026 și se consolideze la 4,5% în 2027. Pentru mai multe informații, accesați perspective regionale.
Contact: World Bank Media Relations: +1 (202) 473 7660, press@worldbank.org
Website: https://www.worldbank.org
Facebook: https://www.facebook.com/worldbank
X/Twitter: https://x.com/worldbank
YouTube: https://youtube.com/worldbank
