Conservarea pădurilor din Moldova impulsionează oportunitățile economice rurale

Repere ale istorioarei:

• Plaiul Fagului, o rezervație naturală de 5642 hectare din centrul Moldovei, nu prezintă doar o necesitate ecologică, ci și un motor al dezvoltării economice pentru comunitățile rurale învecinate.
• „Festivalul Fagului”, organizat anual în rezervația naturală, a devenit un magnet pentru mii de vizitatori, stimulând activitatea economică în satele din apropiere.
• Prin investiții în menținerea și extinderea suprafețelor forestiere, Moldova poate stimula crearea de locuri de muncă și noi activități economice în zonele rurale ale țării.

În fiecare primăvară, deja de 13 ani, “Festivalul Fagului” din Rezervația Naturală „Plaiul Fagului” atrage săteni și vizitatori în inima pădurilor seculare din Moldova. Aici, tradiția și natura se împletesc: comercianții expun meșteșuguri locale, economiile rurale prind un nou suflu, iar comunitățile se reconectează cu rădăcinile lor. Numai anul trecut, festivalul a primit 3500 de oaspeți, generând aproximativ 25000 de euro – venituri vitale care susțin atât conservarea naturii, cât și mijloacele de subzistență locale.

Susținut de Banca Mondială în cadrul programului EU4Environment, numărul tot mai mare de situri din Rețeaua Emerald din Moldova, precum “Plaiul Fagului”, creează locuri de muncă de calitate superioară, atrag ecoturiști și asigură un viitor durabil pentru comunitățile rurale din întreaga țară, protejând în același timp biodiversitatea valoroasă.

Cu doar 11% din teritoriu acoperit de păduri, Moldova mizează pe ecosistemele forestiere rămase, precum „Plaiul Fagului”, pentru a spori reziliența la furtuni sau valuri de căldură, pentru a contribui la filtrarea apei potabile și pentru a proteja polenizatorii - albinele, fluturii, și păsările, care sunt esențiali pentru agricultură. Promovarea pădurilor sănătoase nu este, prin urmare, doar o necesitate de mediu, ci și una economică.

Potențialul turistic al pădurii

Așa cum stejarul și fagul susțin alte specii, “Plaiul Fagului” sprijină mijloacele de subzistență locale și modelează identitatea culturală a comunităților din jur.

La un stand aglomerat de la festival, Galina Cernei și fiica ei, Carolina, oferă borcane cu miere aurie de tei. „Fără copaci, nu există miere”, spune Galina cu un zâmbet cald, surprinzând adevărul simplu, care leagă mica afacere a familiei sale de păduri.

Ana Tarus și grupul ei folcloric local împărtășesc preparate precum frunze de viță-de-vie umplute cu ciuperci. „Le culegem din pădure”, explică Ana. „Grupul nostru este o coeziune socială în jurul mesei și al cântecelor. Atâta timp cât pădurea noastră există, folclorul nostru există.”

Ludmila Ursatiev, care supraveghează dezvoltarea economică în cele 33 de sate ale raionului Ungheni, consideră “Plaiul Fagului” un magnet pentru turism, care poate stimula creșterea economică și înființa noi locuri de muncă. „Fiecare sat de aici ar trebui să găzduiască cel puțin o întreprindere turistică”, spune ea. „Moldovenii sunt gazde minunate, doar că încă nu văd acest lucru ca pe o oportunitate de afaceri.”

Situația se poate însă schimba. Festivalul, care poate atrage anual între 3000 și 4000 de persoane, poate deveni un stimulent major pentru comerțul local. Construcția unui nou pod peste râul Prut va conecta în curând această regiune de România printr-o autostradă, promițând un potențial și mai mare de creștere prin turism pentru comunitățile rurale, în special prin pensiuni, restaurante, crame și experiențe în aer liber, precum trasee de drumeții și tururi de observare a păsărilor.

Planuri pentru viitor

„Plaiul Fagului este un brand”, spune Veronica Josu, din cadrul Ministerului Mediului din Moldova.

Ca parte a angajamentelor asumate în vederea aderării la UE, Moldova depune efort pentru extinderea rețelei de conservare și îmbunătățirea suficienței Rețelei Emerald, adică capacitatea de a asigura existența pe termen lung a circa 160 de specii prioritare de plante și animale.

Prin intermediul Programului național de extindere și reabilitare a pădurilor (PNERP), conceput cu sprijinul Băncii Mondiale în cadrul EU4Environment, țara își propune să crească suprafața împădurită la 17% până în 2032. Întreținerea și refacerea pădurilor pot asigura locuri de muncă pentru mii de persoane din zonele rurale ale Moldovei, iar exploatarea durabilă a pădurilor poate stimula industria lemnului din țară.

„EU4Environment a jucat un rol esențial în îmbunătățirea politicilor și practicilor de conservare în Moldova”, remarcă dna Josu. „Lucrăm pentru a păstra ceea ce a mai rămas pentru generațiile viitoare.”

Revenind la festival, Galina recunoaște provocările cu care se confruntă comunitatea sa rurală. Mulți tineri au părăsit satele din apropiere în căutarea unui loc de muncă. „Și noi am plecat odată, dar acum ne-am întors. Viitorul este incert. Dar suntem plini de speranță.”