O Românie mai sigură

România se confruntă cu ameninţări severe din cauza cutremurelor, inundaţiilor şi alunecărilor de teren, ale căror consecinţe devastatoare includ şi pierderi de vieţi omeneşti şi pierderi materiale. În ultima sută de ani, au avut loc 14 cutremure cu magnitudine de cel puţin șapte grade, precum şi opt inundaţii majore, care au afectat aproape două milioane de persoane. Pierderile materiale cauzate de cutremure şi inundaţii sunt estimate la aproximativ 400 milioane de dolari pe an.

România se află pe falia Vrancea, care formează o elipsă care se întinde din nord-estul ţării, până în zona de sud-vest. Apropierea de această falie şi solurile slabe din zona Bucureştiului au făcut ca orașul să fie capitala europeană cu cel mai înalt grad de risc seismic şi unul dintre cele zece oraşe ale lumii cele mai vulnerabile în faţa cutremurelor. Peste 35% dintre români, adică 65% din populaţia urbană, sunt expuşi riscurilor seismice aferente faliei vrâncene.

Conform evidenţelor, în zona Vrancea au loc frecvent cutremure cu magnitudine ridicată, iar în România au loc cel puţin 30 de cutremure pe an cu o magnitudine de cel puţin trei grade, anticipându-se şi un cutremur cu magnitudine mare în următorii ani. În cazul în care s-ar repeta devastatorul cutremur din 1977, care a înregistrat 7,2 grade pe Richter şi a ucis peste 1.500 persoane, pierderile estimate s-ar putea cifra în jurul a 7,45-17 de miliarde de dolari, adică aproximativ 20-45% din PIB-ul actual al României. O astfel de pierdere ar fi catastrofică pentru economia românească.

Proiectul de Diminuare a Riscurilor în Cazul Calamităţilor Naturale şi Pregătirea pentru Situaţii de Urgenţă susţinut de Banca Mondială, care s-a încheiat în iunie 2012 a ajutat guvernul României să-şi reducă vulnerabilitatea de mediu, socială şi economică în faţa dezastrelor naturale şi a deversărilor de poluanţi accidentale din cadrul activităţilor miniere, cauzatoare de consecinţe catastrofale, prin:

• consolidarea capacităţii instituţionale şi tehnice de gestionare a dezastrelor şi de reacţie de urgenţă prin modernizarea sistemelor de comunicaţii şi informare;
• realizarea unor investiţii specifice pentru reducerea riscurilor asociate inundaţiilor, alunecărilor de teren şi cutremurelor;
• îmbunătăţirea siguranţei unor baraje de retenţie a apelor;
• îmbunătăţirea, prin proiecte pilot. a managementului şi siguranţei batalelor şi rampelor de gunoi.

”Un dolar investit în prevenire economisește șapte dolari cheltuiți după calamități în eforturi de reconstrucție”, declară Gabriel Ioniță, specialist în irigații al Băncii Mondiale și coordonator al proiectului.

Cele patru componente ale proiectului includ următoarele: (a) consolidarea managementului urgenţelor şi capacitatea de finanţare a riscurilor; (b) reducerea riscului seismic; (c) reducerea riscurilor de inundaţii şi alunecări de terenuri; (d) reducerea riscurilor aferente accidentelor miniere în bazinul râului Tisa.

Aprobat de către Consiliul de Administraţie al Băncii în anul 2004, proiectul a avut un mare succes în îndeplinirea obiectivelor. Sistemul de Management Integrat al Situaţiilor de Urgenţă a fost implementat în 48 de locaţii (depăşindu-se obiectivul de cel puţin 23 de locaţii), a fost conceput şi un proiect de conştientizare şi educare, precum şi un program de asigurări pentru situaţiile de dezastru natural. A fost elaborat şi scenariul de cutremur în Vrancea.

Au fost consolidate aproximativ 40 de clădiri publice, iar 14 spitale, 10 clădiri ale administraţiei publice, nouă instituţii de învăţământ, şapte unităţi de reacţie în situaţii de urgenţă şi patru unităţi de protecţie socială vor fi şi ele consolidate în cadrul acestui proiect până în anul 2013.

Deşi cifra persoanelor expuse direct în cazul unui cutremur sever este de 23.350 de persoane, se estimează că aproximativ 2,8 milioane de persoane vor fi afectate indirect în cazul unei astfel de calamităţi, dar că vor beneficia de succesul înregistrat în cadrul acestui proiect.

Pentru a reduce riscurile inerente inundaţiilor, siguranța a șapte baraje a fost îmbunătățită, ceea ce împreună cu eforturile de protecție în caz de inundație din 10 zone vulnerabile va asigura protecția a peste 266.000 de oameni și 68.000 de gospodării expuse direct riscului. În plus, aproape 100 de km de drumuri naționale și peste 110 de drumuri județene sunt acum protejate, la fel ca și multe școli, biserici, centre de zi. De asemenea, echipamentul de monitorizare a alunecărilor de teren este instalat și colectarea de date a început.

Eforturile de instituire a unor măsuri de protecţie în 10 zone vulnerabile vor oferi protecţie unui număr de aproximativ 266.245 de persoane (şi 68.000 de gospodării) care sunt expuse direct riscului de inundare. În plus, 94 km de drumuri naţionale şi 115 km de drumuri rurale au fost şi ele protejate, precum şi un mare număr de şcoli, biserici şi grădiniţe.

Guvernul împreună cu agenţiile locale au identificat poluarea cauzată de minerit şi deşeuri ale activităţilor miniere ca reprezentând cea mai mare ameninţare la adresa mediului în România. În conformitate cu informaţiile disponibile, există 264 de mici baraje care susţin diverse batale, dintre care 40 constituie o ameninţare severă la adresa populaţiei umane şi mediului din zonele unde sunt amplasate. Deversările accidentale ale poluanţilor din cauza unor accidente minere ar putea cauza contaminarea apei şi a solului, ar putea transfera aceştia poluanţi şi în bazinele Dunării şi Mării Negre, cauzând pierderi de vieţi omeneşti şi pierderi la nivelul vieţii acvatice.

O componentă a proiectului co-finanţată de către Fondul Global de Mediu (GEF) a contribuit la îmbunătăţirea managementului şi siguranţei acestor diguri pentru batale şi a rampelor de gunoi şi a catalizat cooperarea transfrontalieră în domeniul managementului integrat al resurselor de apă din bazinul Tisa. Implementarea cu succes al componentei co-finanţate de GEF va servi ca model pentru reducerea riscurilor de accident miner faţă de sănătatea umană şi de şi de ecosistemele acvatice în toată România şi a altor părţi ale bazinelor râului Tisa şi fluviului Dunărea. Activităţile de ecologizare au fost realizate în şase locaţii, depăşindu-se obiectivul iniţial de trei situri.

Proiectul de Diminuare a Riscurilor în Cazul Calamităţilor Naturale şi Pregătirea pentru Situaţii de Urgenţă a fost finanţat cu un total de 197 milioane de dolari, din care 143,4 milioane de dolari au provenit de la BIRD, 46,6 milioane de la Guvern şi 7 milioane de la GEF.