România

România este o țară cu venituri ridicate din Europa Centrală, cu o populație de peste 19 milioane de locuitori (2024). Membră a Uniunii Europene din 2007, România se învecinează cu cinci țări: Bulgaria, Ungaria, Moldova, Serbia și Ucraina.

România a înregistrat progrese avansate în procesul de convergență cu UE. Cu toate acestea, în ultima perioadă creșterea economică șia pierdut din avânt, pe fondul unor blocaje structurale care afectează productivitatea, competitivitatea și caracterul incluziv al creșterii. Printre principalele constrângeri se numără guvernanța slabă și impredictibilitatea reglementărilor, care descurajează investițiile, neconcordanțele dintre competențe și nevoile pieței muncii, precum și piețele de capital insuficient dezvoltate, care duc la alocarea ineficientă a forței de muncă și a capitalului. În plus, capacitatea limitată de inovare la nivelul firmelor îngreunează tranziția către un model de creștere cu valoare adăugată mai ridicată. Politica fiscală prociclică a condus la lărgirea deficitelor gemene (fiscal și extern), amplificând vulnerabilitățile structurale și sporind riscurile macrofinanciare.

În 2025, creșterea economică a încetinit semnificativ, reflectând o decelerare accentuată a consumului privat, parțial compensată de investiții, susținute de cheltuieli publice la un nivel record, din care mai mult de jumătate au fost finanțate din fonduri UE. Perspectivele pe termen scurt rămân dificile, fiind afectate de vulnerabilitatea la șocuri externe și de incertitudinile geopolitice accentuate, care amplifică riscurile în sens descendent.

Citeşte mai mult

Citiți mai puțin

Creșterea economică a decelerat la 0,7% în 2025, iar producția a intrat pe teritoriu negativ în a doua jumătate a anului. Investițiile finanțate din fonduri europene au atenuat ritmul decelerării, însă creșterea a rămas inegală: sectorul construcțiilor a avut o performanță superioară, susținut de un impuls ciclic al investițiilor în infrastructură finanțate de UE, în timp ce industria sa contractat sub efectul creșterii costurilor energiei și al presiunilor asupra competitivității.

Inflația sa situate pe un trend ascendent în a doua jumătate a anului 2025, determinată în principal de prețurile la electricitate. Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară neschimbată în contextul unor presiuni inflaționiste persistente, în timp ce creditarea privată a încetinit, companiile recurgând tot mai mult la împrumuturi în valută, pe fondul nivelului ridicat al ratelor de dobândă la creditele în lei, care le-au făcut mai puțin atractive.

Conflictul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste suplimentare și afectează negativ creșterea economică, consumul privat și industria fiind cele mai expuse, prin erodarea veniturilor reale și transferul costurilor mai mari ale energiei. Pachetul de redresare adoptat recent de Guvern contribuie la compensarea parțială a acestor efecte, având ca obiectiv consolidarea investițiilor și a competitivității prin finanțare strategică și stimulente fiscale. Reducerea sărăciei este de așteptat să încetinească pe termen scurt și mediu, întrucât creșterea mai slabă, consolidarea fiscală și presiunile inflaționiste generează riscuri pentru bunăstarea gospodăriilor, în special pentru grupurile cu venituri reduse și pentru cele afectate de sărăcia energetică.

Citeşte mai mult

Citiți mai puțin

Noul Cadru de Parteneriat de Țară (CPT) al Grupului Banca Mondială pentru anii fiscali 2025–2029, are ca scop promovarea prosperității și abordarea inegalităților într-o Românie locuibilă. Acesta se concentrează pe trei obiective strategice: îmbunătățirea rezultatelor în domeniul capitalului uman, crearea de locuri de muncă mai bune într-o economie mai competitivă prin atragerea capitalului privat și creșterea rezilienței, concomitent cu accelerarea tranziției verzi. Aceste obiective sunt susținute de o temă transversală esențială – consolidarea instituțiilor publice, astfel încât acestea să răspundă mai eficient nevoilor oamenilor și mediului de afaceri.

Pentru a atinge aceste obiective, activitățile Grupului Băncii Mondiale în România includ finanțare prin intermediul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și al Corporației Financiare Internaționale (IFC), precum și furnizarea de servicii de consultanță și analize (ASA).

Portofoliul actual BIRD include 12 proiecte (angajamente nete de 3,83 miliarde de dolari) în sectoare cheie: macro/management fiscal (1,3 miliarde de dolari), sănătate (1,07 miliarde de dolari), urmat de urban/reziliență (880 milioane dolari), competitivitate financiară și inovare (403 milioane de dolari), guvernanță (109,8 milioane de dolari), și mediu (63,6 milioane de dolari).

Since 1991, IFC has invested over $7 billion in Romania, supporting landmark privatizations in banking, utilities, and the real sector, as well as pioneering first-of-their-kind, innovative investments across multiple industries. Over the past 8 years, IFC’s portfolio in Romania has grown nearly six times, from $0.48 billion in 2018 to $2.7 billion today.

Din 1991, IFC a investit peste 7 miliarde de dolari în România, sprijinind privatizări de referință în sectorul bancar, al utilităților și în economia reală, precum și în investiții inovatoare în diverse industrii. În ultimii opt ani, portofoliul IFC în România a crescut de aproape șase ori, de la 0,48 miliarde de dolari în 2018 la 2,7 miliarde de dolari în prezent.

Serviciile de asistenșă tehnică și analiză (ASA) cuprind atât activități finanțate de Banca Mondială, cât și activități finanțate din surse externe, precum serviciile de asistență tehnică rambursabile (RAS) și fondurile fiduciare (Trust Funds – TF).

Un raport de referință privind locurile de muncă și creșterea economică la nivel de țară (Country Jobs and Growth Report – CJGR) va fi finalizat în anul fiscal 2027, pentru a fundamenta politicile publice legate de îmbătrânirea populației României, provocările ce țin de productivitate și oportunitățile de creare a locurilor de muncă. Raportul privind evaluarea sărăciei și echității în România, care urmează să fie finalizată tot în anul fiscal 2027, va sprijini eforturile Guvernului de reducere a sărăciei, oferind o analiză aprofundată a sărăciei, inegalităților și vulnerabilităților din România.

Programul RAS cuprinde 23 de activități în curs de implementare în valoare de 95,45 milioane de dolari. Acesta se concentrează pe consolidarea capacității instituționale și pe furnizarea de expertiză pentru elaborarea și implementarea cadrelor și sistemelor strategice ale UE, menite să sprijine atingerea jaloanelor și țintelor-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNNR), inclusiv în domenii precum pensiile, educația, protecția socială, politica fiscală, energia și digitalizarea.

Fondurile fiduciare (TF) cuprind 10 activități în curs de implementare, dintre care 7 beneficiază de finanțare din partea UE. Aceste programe sprijină domenii precum guvernanța, dezvoltarea umană, managementul riscurilor de dezastre, energia, schimbările climatice, mediul de afaceri și achizițiile publice.

Citeşte mai mult

Read Less

Cadrul de Parteneriat de Țară (CPF) pentru România pentru perioada 2025–EF2029 își propune să revitalizeze modelul de creștere al României, să susțină creșterea productivității și să consolideze capacitatea de răspuns la provocări globale, precum schimbările climatice. Strategia se concentrează asupra a trei domenii-cheie: extinderea accesului la educație, sănătate și servicii sociale, cu accent pe grupurile defavorizate; mobilizarea capitalului privat pentru a crea locuri de muncă și un mediu de afaceri mai dinamic; consolidarea capacității de prevenire și răspuns la șocuri externe, facilitând în același timp tranziția energetică.

Pe măsură ce Grupul Băncii Mondiale continuă să evolueze, rămâne un partener strategic și dedicat României, sprijinind țara în accelerarea eforturilor de dezvoltare națională și contribuind totodată la agenda globală de dezvoltare. Cadrul de Parteneriat este conceput pentru a valorifica aceste oportunități la maximum.

Acest Cadru este menit să sprijine România în reducerea principalelor decalaje de dezvoltare, reducerea disparităților și consolidarea instituțiilor. De asemenea, adoptă o abordare unitară, valorificând instrumentele și eforturile Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (IBRD), ale Corporației Financiare Internaționale (IFC) și ale Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA) pentru a spori impactul. Statutul României de țară cu venituri ridicate permite conceperea unor cunoștințe și soluții care pot fi replicate și la nivel interațional pentru a aborda provocări naționale, regionale și internaționale.

Citeşte mai mult

Citiți mai puțin