Alinierea educației la cerințele impuse de angajarea în câmpul muncii în România

Studenții prestigioasei Academii de Studii Economice din București, România declară că au un obiectiv comun. Aceștia susțin că după absolvirea facultății, care va avea loc anul viitor, speră să găsească locuri de muncă în domeniile pe care le-au studiat atât de mulți ani.

“Mă aștept să lucrez într-o bancă sau poate în asigurări. În prezent efectuez un stagiu în domeniul asigurărilor și pare destul de frumos,” ne-a declarat tânărul în vârstă de 21 de ani Bogdan Crismic, care va absolvi facultatea anul viitor.

Corelarea educației cu piața muncii reprezintă una dintre numeroasele probleme analizate în cadrul Raportului Europa 2020 privind România.

Raportul arată că, chiar dacă România a depășit dificultăți însemnate pe calea sa spre aderarea la UE, economia țării se află sub presiune, în parte datorită lipsei reformelor în domeniul educației și în cel al ocupării forței de muncă.  

“Studiul Băncii Mondiale s-a concentrat asupra decalajului existent între educație și piața muncii,” ne-a declarat Viorel Dobrescu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România, care depune eforturi pentru implementarea unora dintre sugestiile raportului.  

“Există un decalaj între cele două. Piața muncii cere anumite, să zicem, competențe, iar educația a asigurat alte tipuri de competențe și există o neconcordanță,” a afirmat domnia sa.

Raportul Europa 2020 privind România pune în discuție această neconcordanță, precum și alte dificultăți majore cu care se confruntă țara în prezent în domeniul ocupării productive a forței de muncă și propune o serie de măsuri pe care Guvernul României le-ar putea avea în vedere pentru realizarea obiectivelor stabilite de Europa 2020.

Printre aceste măsuri se numără creșterea ratei de angajare în câmpul muncii în România, începând cu participarea la forța de muncă a femeilor, tinerilor și a lucrătorilor mai vârstnici.

În afară de aceasta, raportul subliniază necesitatea unui sistem de educație îmbunătățit, care să poată asigura dobândirea de competențe sporite  – inclusiv competențe legate de inovația tehnologică și de absorbția noilor tehnologii – pe care le caută companiile care desfășoară activități în România.

Sistemul de educație “trebuie să fie mai bine direcționat în ceea ce privește produsul finit al acestuia și în ceea ce privește nevoile pe care le au întreprinderile. În momentul de față, nu pare să existe întotdeauna o corelare între nevoile pe care le vor avea întreprinderile în doi ani de acum încolo și ceea ce este pregătit să producă sistemul de educație,” ne-a declarat Valeriu Nistor, director general al IBM Romania.

Raportul sugerează atribuirea unui rol principal politicilor publice în ceea ce privește consolidarea pilonului de creare de locuri de muncă din România, pentru a contribui la realizarea obiectivului Europa 2020 privind rata de angajare în câmpul muncii și insistă asupra unei agende politice comune de implementare a unor reforme care să promoveze restructurarea sectorului antreprenorial al României, atât în scopul ameliorării operării activităților existente cât și al stimulării creării altora noi.

“În prezent, avem în cadrul companiei noastre un număr de 3.600 de angajați și intenționăm să ne extindem. Această extindere depinde foarte mult de mediul economic din România,” a declarat Marius Georgescu, director de vânzări în cadrul Hewlett-Packard România.

Orice reforme care vizează generarea de întreprinderi noi, combinate cu eforturi de îmbunătățire a competențelor existente în țară, reprezintă vești bune pentru România, ne-a declarat tânărul în vârstă de 23 de ani Ionut Serea, specialist în afaceri.

“Am ales domeniul administrării afacerilor. Sper că acesta este viitorul meu. Sper să fiu un afacerist de succes,” a afirmat el.

Ionuț declară că mai  multe competențe și mai multe întreprinderi se vor traduce prin mai multe locuri de muncă și printr-o prosperitate sporită pentru toți.