Excelenţele Voastre,
Stimaţi Miniştri,
Distinşi oaspeţi,
Mă alătur cu bucurie vouă la lansarea astăzi a grant-ului norvegian "Programul pentru reducerea sărăciei în România". Banca Mondială este un actor foarte activ în acest domeniu global şi un vechi partener al României. Este o bună ocazie pentru a discuta provocările legate de reducerea sărăciei cu omologii noştri din cadrul Guvernului României, cu prietenii noştri norvegieni, cu experţii şi cu celelalte părţi interesate prezente aici.
Împărtăşim opinia că sărăcia este una dintre cele mai importante provocări pentru societăţile noastre în prezent. Sărăcia, şi în special sărăcia extremă, nu este doar o dramă personală pentru milioane de familii din întreaga lume. Sărăcia, excluziunea socială şi lipsa oportunităţilor sunt factori determinanţi majori generatori de instabilitate şi regres economic şi politic al unei ţări, cauzând o imensă pierdere de potenţial creativ.
În ultimele decenii s-au realizat progrese semnificative în combaterea sărăciei în lume. Procentajul populaţiei care trăieşte cu mai puţin de 1,25 USD pe zi (definiţia internaţională a sărăciei) a scăzut de la 30% în 2000 la 10% în 2009.
Din nefericire, după 2008, progresul în reducerea sărăciei a fost întrerupt în multe regiuni ale lumii, deoarece creşterea economică – reprezentând antidotul natural pentru sărăcie – a stagnat din cauza crizei. Şi mai grav, creşterea inegalităţilor veniturilor a intensificat problema sărăciei relative chiar şi în ţările dezvoltate. Există 80 de milioane de persoane în Uniunea Europeană care trăiesc sub pragul sărăciei, definit ca 60% din venitul naţional median. Aceste cifre sunt inacceptabile.
România a înregistrat progrese majore în ultimii 25 de ani în combaterea sărăciei şi promovarea măsurilor de reducere a acesteia. Totuşi, ţara înregistrează în continuare cel mai ridicat nivel al sărăciei din Uniunea Europeană. Peste 21% dintre români trăiesc sub pragul naţional al sărăciei. Trei sferturi dintre aceştia sunt săraci de cel puţin trei ani, ceea ce înseamnă că sărăcia este persistentă. De asemenea, sărăcia persistă de-a lungul generaţiilor - copiii născuţi în familii sărace au mai puţine oportunităţi la o viaţă mai bună, în parte deoarece ei nu merg la şcoală, sau chiar dacă merg, renunţă prematur la şcoală.
Neavând aptitudinile de bază necesare pentru a obţine un loc de muncă, tinerii adulţi se alătură părinţilor şi comunităţilor lor recurgând la o ocupaţie informală, la lipsa unei ocupaţii şi uneori chiar la delincvenţă. Pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, multe familii sărace au o stare de sănătate precară şi în consecinţă o capacitate de muncă redusă, în timp ce acoperirea lor medicală este inadecvată.
De asemenea, sărăcia este concentrată în zonele rurale şi în estul ţării. Populaţia de etnie romă are un risc de zece ori mai mare de a se afla în sărăcie decât populaţia generală din România. Există un număr semnificativ de comunităţi defavorizate care se confruntă cu toate aceste probleme, ceea ce face extrem de dificilă întreruperea de către cei săraci a ciclului excluziunii. Un sprijin extern integrat şi susţinut care să vizeze aceste comunităţi este o necesitate imperioasă.
Am efectuat o serie de vizite în comunităţi marginalizate şi defavorizate şi cred cu tărie că majoritatea membrilor acestor comunităţi merită mai mult. Circumstanţele în care se naște cineva nu ar trebui să dicteze soarta copiilor din comunităţile sărace din România.
Reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale necesită o abordare a ciclului de viaţă. Deoarece copiii care cresc în gospodării sărace se confruntă cu un risc ridicat al sărăciei în viitor, întreruperea ciclului inter-generaţional al sărăciei face esenţială adoptarea de către guvern a unor programe care să poată aborda simultan atât sărăcia adulţilor cât şi cea a copiilor din aceeaşi gospodărie.
Mai întâi - este esenţial ca toţi copiii din România să beneficieze de educaţia, aptitudinile şi experienţa de care au nevoie pentru atingerea întregului lor potenţial, inclusiv în calitate de persoane care vor contribui la viitorul succes economic al ţării.
În al doilea rând - este la fel de important să se asigure fiecărui adult oportunitatea de a participa pe deplin la viaţa economică, socială şi culturală a comunităţii proprii. Deţinerea sau nedeţinerea de către părinţi a unui loc de muncă are implicaţii semnificative pentru viitorul copiilor acestora – atât în ce priveşte venitul pe care îl generează cât şi exemplul pe care îl creează.
Ca ţară cu declin demografic şi cu un proces de îmbătrânire a populaţiei, România nu îşi poate permite să tolereze ca vreun copil să fie privat de oportunităţi. Trebuie luate măsuri suplimentare pentru a spori accesul la o educaţie de calitate în special pentru copiii din medii dezavantajate.
Experienţa noastră din România, Europa şi din toată lumea furnizează indicii cu privire la ingredientele unor politici reuşite de reducere a sărăciei. O abordare holistică este necesară pentru populaţia săracă din România.
Pentru a numi doar câteva:
- Servicii de dezvoltare de calitate pentru copiii antepreşcolari - acestea includ programe pentru părinţii copiilor cu vârste de până la 3 ani precum şi programe preşcolare de calitate pentru copiii cu vârste între 3 şi 6 ani pentru a-i pregăti eficient pentru şcoala primară.
- Educaţie generală primară şi secundară de calitate care să acorde atenţie provocărilor specifice ale copiilor săraci ce provin din gospodării sărace - aceasta include necesitatea de a asigura personal şi resurse adecvate şcolilor cu cote mari de copii săraci şi dezavantajaţi şi de a recurge la mediatori de etnie romă în educaţie.
- Locuinţe adecvate şi accesul la servicii de infrastructură de bază sunt urgent necesare.
- Asigurarea unor servicii medicale de calitate în comunităţile marginalizate, cu un număr adecvat de angajaţi bine pregătiţi şi cu experienţă.
- Servicii de calitate ridicată de ocupare a forţei de muncă, având capacitatea de a sprijini eficient persoanele cele mai dezavantajate aflate în căutarea unui loc de muncă.
- Extinderea asistenţei sociale la comunităţile marginalizate pentru a înţelege mai bine natura şi dimensiunile lipsurilor şi pentru a integra mai bine serviciile necesare.
România are lipsuri în aceste domenii din motive ce ţin de politici inadecvate, capacităţi reduse şi resurse limitate. Totuşi, viitoarea „Strategie Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei” prezintă o evaluare imparţială a lipsurilor şi un angajament ferm de abordare a multiplelor provocări. Creşterea economică nu poate fi realizată fără aceasta.
Noi, cei de la Banca Mondială, ne simţim privilegiaţi că am avut ocazia de a acorda asistenţă Guvernului României în pregătirea noii Strategii Naţionale şi că am putut sprijini România în reforme şi investiţii esenţiale în educaţie, sănătate şi protecţie socială.
O concluzie majoră a activităţii noastre este că obiectivul Guvernului României de reducere a populaţiei cu risc de sărăcie cu 580.000 de persoane – conform angajamentului avut în vedere în Strategia UE2020 – nu este uşor de realizat, excluzând scenariul optimist al unui nivel ridicat de dezvoltare.
Sunt necesare politici active – cum ar fi cele menţionate mai sus – pentru creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi a nivelurilor salariilor în rândul populaţiei sărace şi îmbunătăţirea protecţiei sociale pentru cvintila cea mai săracă a populaţiei.
Ţelurile gemene ale Băncii Mondiale constau în reducerea sărăciei extreme şi accelerarea creşterii prosperităţii comune. În cadrul activităţilor noastre din România – asistenţă tehnică şi acordare de împrumuturi – Banca Mondială s-a angajat să promoveze o creştere durabilă a veniturilor pentru cota inferioară de 40% a populaţiei şi să sprijine reducerea sărăciei în sectoare şi domenii de intervenţie cheie ca educaţia, protecţia socială, piaţa muncii, sănătatea, incluziunea socială, îmbătrânirea populaţiei, etc.
Vom fi în continuare partenerul vostru şi al Guvernului României pentru realizarea acestor obiective.
Aştept cu nerăbdare intervenţiile şi discuţiile de astăzi pentru a ne ajuta să înţelegem mai bine aceste probleme, provocări şi soluţii aplicabile reducerii sărăciei din România.
Vă mulţumesc foarte mult!
