OPINIE

Este criza refugiaților o oportunitate pentru o Europă care îmbătrânește?

22 septembrie 2015


Christian Bodewig Brookings Blogs

Europa se confruntă cu cel mai mare influx de migrați din ultimele decenii. Numărul de refugiați care vin din zone de conflict precum Siria, Iraq și din alte părți, și ajung pe tărmurile sudice ale Europei crește în fiecare zi. Valul de cereri de azil din Uniunea Europeană (UE) a scos la iveală diferențele dintre statele membre cu privire la modul în care să reacționeze. Guvernele din Europa Centrală și țările baltice au respins propunerile Comisiei Europene de a utiliza cotele obligatorii pentru a distribui refugiații în cele 28 de state membre și sunt în împotriva preluării unui număr semnificativ de refugiați.

Și totuși. Opoziția la imigrare pare să fie contraintuitivă pentru țările care se confruntă cu o populație ce îmbătrânește și care are un declin rapid. De exemplu, țările Baltice și Bulgaria au fost deja martore la o reducere a populației lor cu peste 15% începând cu anul 1990, Croația cu 10 %, și România și Ungaria cu peste 5%. Ponderea populației cu vârste de peste 65 de ani din Europa Centrală și Țările Baltice a crescut cu peste o treime în perioada1990 - 2010. Spre deosebire de Europa de Vest, unde oamenii trăiesc mai mult, îmbătrânirea în Europa Centrală și țările baltice a determinat un nivel semnificativ de emigrare, în special în rândul tinerilor aflați la vârsta de a avea un copil și adesea către Europa de Vest, și ca urmare a scăderii substanțiale a fertilității. Ratele de fertilitate din Europa Centrală și țările baltice sunt în prezent sub 1,6. Ele ajung până la 1,3 în Polonia, Ungaria și Slovacia—mult sub rata de fertilitate de 2,1. Estimările privind populația sugerează faptul că îmbătrânirea și declinul demografic vor continua și chiar se vor accelera, punând creșterea economică în pericol și adăugând presiune fiscală prin acordarea unei încrederi mai mari pensiilor și sistemelor de sănătate.

Figura 1: Fertilitatea redusă și nivelul ridicat al emigrării au condus la reducerea sau stagnarea populației în Europa Centrală și țările baltice

Schimbarea cumulativă a populației 1990-2010, în procente

Image

Sursa: Conform Diviziei pentru Populație a Organizației Națiunilor Unite (2013). Definiții: (i) Creșterea naturală a populației: nașteri minus decese; (ii) Migrația netă: numărul total de imigranți minus numărul de emigranți.

Ce poate face Europa pentru a remedia această situație? Țările pot reduce la minim consecințele economice și sociale ale schimbării demografice prin politici ce transformă forța de muncă de dimensiuni mai mici într-o forță de muncă mai productivă, inclusiv prin îmbunătățirea abilităților și sănătății muncitorilor, astfel încât aceștia să poată fi încadrați mai productiv și într-o activitate profesională având o durată mai lungă. Luând în considerare dimensiunea vastă a emigrației în Europa Centrală și țările baltice din ultimele două decenii, imigrarea nu va compensa declinul populațiilor de vârstă activă. Totuși, având în vedere numărul din ce în ce mai mare de refugiați din Europa, imigrarea va deveni treptat partea răspunsului politicilor publice. În prezent întrebarea legată de politici în țările din Europa Centrală și țările baltice nu este dacă să accepte sau nu migranţi, ci, cum se poate transforma provocarea crizei refugiaților într-o oportunitate. Cel puțin exemplele din Turcia și Iordan evidențiază faptul că găzduirea unui număr mare de refugiați nu trebuie să devină o problemă economică.

Având în vedere condițiile înspăimântătoare și dificile din țările de origine, refugiații din Siria, Irak, și Eritreea care ajung în prezent în Europa vor sta cel mai probabil pentru o perioadă mai lungă de timp. Acest lucru sugerează faptul că în momentul în care nevoile umanitare pe termen scurt sunt îndeplinite, ei vor avea nevoie de o locuință stabilă, educație, sănătate și soluții de ocupare pe termen mediu. De exemplu, deoarece un număr foarte mare de refugiați vine cu copii la vârsta școlarizării, școlile au nevoie de capacitate pentru clase introductive, astfel încât copii să poată învăța limba țării gazdă și să se integreze în clasele generale. Sistemele educaționale din Europa Centrală și țările baltice se adaptează la numărul de studenți în scădere, drept urmare ar trebui să existe infrastructura și capacitatea de cadre didactice care să găzduiască copii și tinerii refugiați.

Foarte mulți dintre migrații ce ajung în Europa în prezent dețin competențele și motivația necesară pentru a avea succes și pentru a contribui la economiile țărilor gazdă. Foarte mulți vin cu copii. Ei au potențialul de a reduce numărul în scădere al muncitorilor și de a amplifica inovația prin intermediul ideilor și perspectivelor noi. Integrarea migraților este o provocare. Îmi vin în minte multe exemple europene unde integrarea nu a avut succes. Dar există și altele. De exemplu, comunitatea vietnameză care a locuit în Republică Cehă decenii la rând. În prezent în Republica Cehă există peste 60.000 de persoane de etnie vietnameză—de 20 de ori mai mult decât cota de refugiați alocată țării de către Comisia Europeană. Foarte multe persoane de etnie vietnameză au excelat în educație și sunt active în comunitatea de afaceri. Exemple ale eșecului și succesului integrării asigură învățăminte pentru a informa politicile cu privire la modul în care răspunsul Europei la criza refugiaților nu este doar un act umanitar esențial, ci și o investiție inteligentă în prosperitatea ei economică.


Api
Api