Această pagină în:

OPINIE

Estimăm o creștere economică pentru România, în 2014, de 2,5-3%, posibil chiar mai mare

Elisabetta Capannelli

Agerpres

24 aprilie 2014

Banca Mondială estimează că România va înregistra în 2014 o creștere economică cuprinsă între 2,5 și 3%, posibil chiar mai mare, în cazul în care va fi un an agricol bun, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Elisabetta Capannelli, manager de țară pentru România al BM.

De asemenea, oficialul Băncii Mondiale a precizat că provocarea pe plan intern este continuarea reformelor structurale, conform planificărilor, iar pe plan extern provocarea este criza din Ucraina, care are însă implicații limitate pentru România, datorită gradului semnificativ de independență energetică al țării, în timp ce expunerea la comerțul cu Ucraina și Rusia este limitată.

AGERPRES: Cum credeți că va evolua economia României în 2014?

Elisabetta Capannelli: Situația macroeconomică, care este deja bună, va continua să se consolideze în contextul programului cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Uniunea Europeană ( UE ). Deficitul fiscal se va restrânge și mai mult, ținta convenită cu FMI pentru sfârșitul anului este de 2,2% din PIB, iar Guvernul lucrează, de asemenea, la reducerea cheltuielilor, în special prin modernizarea cadrului pentru investițiile publice. Inflația a atins un minim istoric de aproximativ 1% an la an, în martie, deși poate crește la 3-3,5 % în a doua jumătate a anului, ca urmare a unui efect de bază; prețurile produselor alimentare au adus în jos inflația în a doua jumătate a anului trecut. Deficitul de cont curent este strict sub control:—1,1 % din PIB în 2013 și este estimat la—1,5% în 2014. Accesul la piețele financiare interne și internaționale este bun, iar România a emis în acest an primele sale obligațiuni pe 30 de ani. Cererea internă se revigorează treptat, ceea ce va ajuta creșterea economică, odată cu perspectivele îmbunătățite de creștere economică ale zonei euro. Estimăm o creștere economică cuprinsă între 2,5 — 3%, posibil chiar mai mare, în cazul în care 2014 este un an agricol bun. În această etapă, creșterea economică este proiectată la mai puțin de 3,5% cât a fost anul trecut, când economia a fost ajutată de un an agricol record. Cu toate acestea, creșterea economică fără contribuția agriculturii va fi probabil mai mare de 2,4 %, cât a fost anul trecut, datorită accelerării consumului intern și îmbunătățirii investițiilor, în special ca urmare a absorbției fondurilor europene.

Accelerarea reformelor în sectorul energetic, cu privatizări, guvernanță corporativă, liberalizarea prețurilor etc, în transporturi, sănătate, investiții publice, precum și o mai bună aliniere a agendei politice cu bugetul ar trebui să stimuleze potențialul de creștere pe termen mediu din România la 4 — 5% pe an și să accelereze convergența cu UE. România este în prezent la aproximativ 50 % din media UE 28 în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor la PPC (paritatea puterii de cumpărare—n.r.), de la aproximativ 28% cu un deceniu în urmă. Acesta este o redresare remarcabilă.

Open Quotes

Estimăm o creștere economică cuprinsă între 2,5 — 3%, posibil chiar mai mare, în cazul în care 2014 este un an agricol bun. Close Quotes

E. Campannelli

Elisabetta Capannelli
Director de Țară pentru România și Ungaria, Banca Mondială

A: Care credeți că sunt cele mai mari provocări în 2014?

EC: Provocarea este de a continua reformele structurale, cum a fost planificat. Suntem convinși că Guvernul va arăta aceeași hotărâre ca și în ultimii ani, când România, de asemenea, a trecut prin alegeri. Pe plan extern, provocarea este criza din Ucraina. Criza din Ucraina și Crimeea ar putea avea impact în România și alte țări din Europa Centrală și de Est, dar amenințările directe și imediate sunt limitate, deoarece aceste țări sunt bine ancorate ca membre UE și NATO. România are, de asemenea, un grad semnificativ de independență energetică și expunere limitată la comerțul cu Ucraina și Rusia. Consecințe indirecte ale crizei din Ucraina sunt posibile în cazul în care creșterea economică a Uniunii Europene continuă să scadă și în cazul în care fluxurile de capital își pierd apetitul pentru regiune. România dispune de rezerve financiare care să împiedice orice perturbare gravă pe termen scurt și, dacă este necesar, soluții pe termen lung pot fi găsite la nivel internațional.

A: Câte proiecte active are Banca Mondială în prezent în România?

EC: Portofoliul de credite active în România include șapte proiecte în valoare de 2,422 miliarde dolari. Un nou proiect, Reforma sectorului de sănătate, în valoare de 338,8 milioane dolari a fost aprobat de către Consiliul Băncii Mondiale la 28 martie 2014 și se așteaptă acum ratificarea formală de către România. Creditarea este completată de finanțare nerambursabilă în valoare de 7,86 milioane dolari în: Facilitatea Globală de Mediu pentru controlul poluării cu nutrienți, de 5,5 milioane dolari SUA; un grant japonez pentru elaborarea de politici pentru persoanele cu handicap, 1,72 milioane dolari; un grant de la Fondul de Dezvoltare Instituțională pentru monitorizarea și evaluarea elaborării politicilor, de 0,39 milioane de dolari SUA, și un grant pentru Îmbunătățirea Gestiunii Financiare, Supraveghere și Control în domeniul Asistenței Sociale, în valoare de 0,25 milioane de dolari.

A: Care proiect este cel mai vechi?

EC: Cel mai vechi proiect în curs de desfășurare până în prezent este proiectul Reforma Sistemului Judiciar: 8,3 ani de la aprobarea consiliului.

A: Au existat cazuri când ați considerat că proiectele nu au avut succes sau a avut mai puțin succes decât se aștepta?

EC: Nu există proiecte care au fost în întregime fără succes. Proiectele în curs de desfășurare sunt evaluate ca fiind moderat satisfăcătoare sau satisfăcătoare. Cu toate acestea, există unele proiecte închise recent în care sub-componente nu au avut impactul scontat. Un exemplu este componenta 1 din cadrul proiectului 'Modernizarea Sistemului de Cunoaștere și Informare în Agricultură", care se ocupa de consolidarea instituțiilor sanitare, veterinare și pentru siguranța alimentelor și fitosanitare din România. Un aspect pozitiv este că această parte a proiectului a fost foarte eficientă în sprijinirea României pentru punerea în aplicare a noilor reglementări pentru siguranță alimentară în conformitate cu cerințele UE. Proiectul a realizat aceasta prin construirea și echiparea a trei puncte de control pentru siguranță alimentară la frontieră, în Otopeni, Constanța Nord și Constanța Sud; componenta proiectului a dotat două laboratoare regionale pentru bunăstarea animalelor în București și Brașov cu echipamentul necesar; o componentă a proiectului a dezvoltat o rețea funcțională de laboratoare fitosanitare la nivel național; aceasta a acoperit formarea personalului relevant. Cu toate acestea, aceeași componentă 1 nu a avut succes în completarea agendei de dezvoltare instituțională pentru Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Proiectele susținute de Bancă trec printr-o evaluare internă foarte complexă ex—post, care include evaluarea procesului, evaluarea cost-beneficiu, precum și evaluarea impactului. Uneori, rigoarea metodologică este atât de mare, încât proiectele cu impact semnificativ pe teren sunt penalizate pe plan tehnic, de exemplu pentru formularea prea largă a obiectivelor lor de dezvoltare, ceea ce face dificil ca proiectul să fie considerat de succes. Acesta este, de asemenea, cazul proiectului 'Modernizarea Sistemului de Cunoaștere și Informare în Agricultură" în zona de creștere a exporturilor agroalimentare în UE-27 în raport cu valoarea adaugată brută. Un alt exemplu este proiectul de reabilitare și reformă a irigațiilor. Deși infrastructura fizică a fost reabilitată și noile asociații ale utilizatorilor de apă au primit sprijin logistic pentru consolidarea capacității lor, proiectul nu a reușit să ajute fermele mici să-și restructureze modelul de recoltare la o acoperire mai mare cu culturi de mare valoare, care să le permită să plătească pentru irigare. Ca urmare, suprafața irigată nu a crescut la fel s-a așteptat și nu a putut fi demonstrată sustenabilitatea proiectului .

A: Ce ne puteți spune despre programele de asistență oferite de BM instituțiilor românești?

EC: Grupul Băncii Mondiale pregătește în prezent strategia parteneriatului de țară pentru 2014-2017. În perioada următoare o gamă completă de instrumente vor fi folosite de către noi și partenerii noștri pentru a sprijini eforturile Guvernului de a consolida creșterea și dezvoltarea din România. Sprijinul nostru este complementar și coordonat îndeaproape cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și alte instituții de financiare. Cei săraci din România au fost protejați în timpul crizei, iar veniturile mai mici au rezistat mai bine decât media. Dar, în ciuda acestui fapt, există provocări importante legate de comunități marginalizate în țară. Aproximativ o treime dintre români sunt încă săraci, deci mai sunt multe de făcut în viitor. Este necesar un nou model de creștere. Vrem să promovăm creșterea economică, crearea de locuri de muncă, și noi credem că pentru acestea este nevoie de o nouă serie de reforme structurale. Unele dintre slăbiciunile din sectorul administrației publice trebuie să fie abordate, dar, de asemenea, reforme mai profunde sunt necesare în energie, sănătate, educație. Banca este partenerul României de o lungă perioadă de timp. Vom continua să oferim un sprijin foarte mare pentru următorii 4 ani; ne-am propus să oferim finanțare suplimentară, și, de asemenea, să continuăm să oferim asistență tehnică sub forma serviciilor rambursabile de consultanță. Accentul va fi pus pe promovarea unui guvern al secolului 21, susținerea creșterii economice și a creării de locuri de muncă, și, desigur, a incluziunii sociale.

A: Care sunt cele mai recente? Am înțeles că Banca Mondială va oferi asistență Ministerului de Finanțe pentru a evalua oportunitatea de a continua proiectele publice deja începute și rămase neterminate în România ? Ce ne puteți spune despre acest proiect?

EC: Banca va lucra cu Ministerul Finanțelor Publice și un număr de ministere, responsabile pentru domenii cum ar fi transportul și dezvoltarea regională, pentru a consolida în continuare cadrul pentru investiții publice. Acest lucru este pentru ca resursele publice limitate să fie alocate efectiv și eficient pentru utilizări bune. Guvernul a înființat o Unitate de evaluare a investițiilor publice importante, proiecte mai mari de 100 de milioane de lei, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, și a îmbunătățit cadrul legal pentru investițiile publice, precum Ordonanța 88/2013. Banca va contribui la consolidarea acestor câștiguri, lucrând cu Unitatea și omologii din ministere pentru a construi capacitatea instituțională de a pregăti și de a evalua propunerile de proiecte, pentru a revizui metodologii și regulamente, cum ar fi studii de pre—fezabilitate și fezabilitate, precum și să revizuiască portofoliu existent de proiecte. Sperăm că în acest fel vom spori veniturile din investițiile publice, cu o contribuție pozitivă la creșterea economică, și vom crea spațiu fiscal suplimentar pentru noi proiecte, inclusiv cele cofinanțate de UE.