Transformarea României într-un loc mai sănătos prin controlarea poluării cu nutrienţi

România a realizat progrese economice și sociale semnificative în ultimele decenii. Acest progres a contribuit la îmbunătățirea calităţii vieţii la nivel național. România este, alături de alte 27 de state,  membră a Uniunii Europene (UE).

În procesul de aderare la UE, România a adoptat o serie de reglementări și a încheiat diverse acorduri, inclusiv cele din capitolul cu privire la mediu al Acquis-ului Comunitar și Directiva UE privind Nitrații, concepute pentru a ‘proteja calitatea apei la nivel european, prin prevenirea infiltrării nitraților din sursele agricole în sol și în apele de suprafață, și prin promovarea utilizării bunelor practici agricole.’

În România acest proces începe de la fermieri. Sectorul agricol al României este dominat de către fermele mici, iar marea majoritate a acestora nu dețin instrumentele corespunzătoare pentru a contribui la reducerea emisiilor de nitrați din gunoiul de grajd și alte deșeuri ce conțin cantități mari de nitrați. Numărul mare de ferme și administrarea deficitară a șeptelului, împreună cu sistemul de canalizare subdezvoltat conduc atât la probleme de sănătate, cât și la probleme de mediu, și au un impact asupra bunăstării oamenilor la nivel național. 

În cadrul proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi, sprijinit de către Banca Mondială, comunitățile rurale la nivel național sunt echipate cu tractoare noi, coșuri de gunoi și alte instrumente esențiale necesare pentru a îmbunătăți managementul gunoiului de grajd și pentru a preveni contaminarea solului și a apelor din România cu nitrați sau alte minerale periculoase.

„Înainte de construirea platformelor pentru gunoiul de grajd, fermierii eliminau aceste reziduuri direct în natură”, a declarat Georgian Aricisteanu, oficial în domeniul Managementului Apei din cadrul Comunei Târgșoru Vechi. 

„Această practică era extrem de dăunătoare pentru apele subterane, deoarece nitrații se infiltrau în sol, făcând apa potabilă să fie extrem de periculoasă”, a declarat Aricisteanu.

Aproximativ 30.000 de ferme mici, din aproximativ 100 de comune, vor beneficia de proiectul privind controlul poluării cu nutrienţi, constând în sprijin acordat în vederea colectării gunoiului de grajd și facilităților de compostare, managementul gunoiului de grajd, producția de biogaz din deșeuri de origine animală și/sau sisteme de canalizare și epurare a apei. 

Aceste acțiuni contribuie la reducerea deversărilor de nitrați în corpurile de apă, cu reduceri de 10% în peste 60% din zonele unde este implementat proiectul, obiectivul fiind acela de a reduce cantitățile de azot cu 600 de tone pe an până la finalul proiectului în anul 2022. 

Pentru a consolida durabilitatea acestor activități, proiectul asigură totodată finanțare pentru o serie de instruiri, ateliere de lucru, întâlniri și consultări publice pentru ca publicul să fie conștient de beneficiile unei administrări corespunzătoare a deșeurilor animaliere şi altor activități conexe.

Jozef Kese, crescător de vite din orașul Ozun, a declarat că, datorită proiectului privind controlul poluării cu nutrienţi, atitudinile oamenilor s-au schimbat în zona rurală a României, aceasta devenind un loc mai sigur pentru toată lumea - adulți, copii și animale.

„Inițial oamenii au fost reticenți în ceea ce privește utilizarea de platforme pentru gunoiul de grajd, deoarece acest lucru implică costuri pentru transport, și totodată pentru că oamenii au un venit limitat, iar prețul laptelui a scăzut”, a declarat Kese.

„Dar când au aflat mai multe despre nitraţi, și despre legătura dintre nitraţi, gunoiul de grajd și afecțiunile copiilor acestora, au început să utilizeze platformele”, a declarat acesta.